Una dintre legendele (ca să zic aşa) ce stau în spatele scufundării Titanicului spune că pe imensul vapor s-ar fi aflat trupul neînsufleţit al faimosului faraon Tutankhamun. Acesta ar fi urmat să fie transportat la New York, însă blestemul ce învăluie sarcofagul conducătorului egiptean ar fi dus la ciocnirea vaporului de un iceberg. La mai bine de 100 de ani distanţă, blestemul lui Tutankhamun ajunge în capitala României, făcând victime serioase printre pasionaţii de escape room pe care îi ţine prizonieri preţ de o oră într-o cameră foarte bine gândită, la Bolthaus.

Bolthaus oferă o incursiune în timp şi vă va trimite într-o călătorie încinsă, în care va trebui să vă aruncaţi imaginaţia tocmai în Egipt. Marele arheolog Howard Carter dispare în timp ce încearcă să dea de cap misterelor ce se învârt în jurul lui Tutankhamun, iar legenda blestemului său pare din ce în ce mai credibilă. Cu un singur felinar în mână şi înconjuraţi de un întuneric pătrunzător, misiunea voastră este să scăpaţi de mânia lideului egiptean înainte de a fi prea târziu.

Pot spune că a doua cameră cu tematică egipteană pe care o joc mi-a atras atenţia mai mult ca prima şi m-a făcut să mă simt mai implicat în povestea dezvăluită. Nu trebuie neglijat faptul că istoria Egiptului şi a faraonilor săi nu înseamnă doar o serie de poveşti spuse în jurul lui Scooby Doo, ci dezvoltă o inteligenţă aparte. Modul în care au fost ridicate piramidele, maniera în care s-a construit limbajul hieroglifelor sunt elemente ce surclasează un blestem monoton, oferindu-i profunzime.

Camera Tutankhamun’s Curse se află la graniţa dintre dificil şi uşor, fapt ce pe mine poate doar să mă încânte. Mereu am spus că prefer acel gen de escape room care este suficient de provocator încât să nu te lase să ieşi în mai puţin de 40 de minute, dar care să îţi ofere în egală măsură relaxarea mintală că poţi evada la timp fără să te complici prea tare. Nu foarte mecanizată, camera oferă însă o serie de puzzle-uri inteligente, concepute parcă special pentru locuitorii Egiptului Antic.

Odată intraţi în cameră trebuie să ştiţi că principiul să fie lumină! se lasă greu aşteptat, iar dacă nu vreţi ca blestemul lui Tut să se abată asupra voastră, atunci ar trebui să nu vă puneţi cu fundul pe mormântul său. Numa’ zic. Oferă un final cel puţin interesant, ce mie mi-a marcat un zâmbet, însă nu vă pot dezvălui mai multe, ci doar să sper că veţi ajunge până acolo.

Sistemul de hint-uri este reprezentat de un clopoţel ce pare că servea drept chemarea room service-ului de către Tutankhamun şi, dacă e să spun cu încredere că am învăţat ceva după toate jocurile de escape room la care am luat parte, acel lucru ar fi că mereu trebuie să fie doi oameni în echipă care să verifice un lacăt. În caz că primul nu e în stare să-l desfacă.

Colegii mei exploratori de piramide au fost, de această dată, Ana, Alin, Şerban şi Emil, iar timpul obţinut a fost unul record: 46 de minute. Dacă v-am făcut curioşi, găsiţi aici o pagină cu preţurile, unde vă puteţi face şi rezervări; adresa e Calea Călăraşilor nr. 300, iar camera lui Tut este pe punctul de a fi urmată de o nouă cameră ce se anunţă fascinantă prin poveste: tematică maiaşă în Mayan Maze.