Malaezu.ro

Am văzut Bohemian Rhapsody, povestea uneia dintre cele mai de succes trupe din istorie

Bohemian Rhapsody e un film interesant prin perspectiva publicului căruia se adresează. Voiam inițial să scriu că-i unul dintre cele mai așteptate filme ale acestui final de an, dar apoi mi-am dat seama c-aș putea fi subiectiv. Dar strict din punct de vedere al publicului țintă, un public care nu-i consumator de cinema în general, un public poate nostalgic pentru tot ce-a însemnat Queen, Bohemian Rhapsody ocupă cu siguranță primul loc al listei.

Eu nu sunt un fan Queen mai departe de muzica lor pe care o ascult cu plăcere. Cred că, oarecum, e o chestie normală, Freddie Mercury a murit cu vreo patru ani înainte ca eu să mă nasc, e mai ușor să fii atras de activitatea unui artist cu care ești contemporan. Practic e mai ușor să fii fan Messi sau Ronaldo în zilele astea decât Pele sau Maradona, că p-ăia nu i-ai prins jucând.

Revenind la film. Mi s-a părut excelent din punct de vedere cinematografic, performează pe toate planurile. Imaginea e superbă, sunetul e unic, e montat bine, costumele sunt mișto, atmosfera e redată impecabil, n-au fost zgârciți cu bugetele.

L-am văzut în Dolby Atmos, am mai zis-o, îmi place maxim ce-au făcut oamenii ăia cu ecranul de acolo. N-am idee dacă știi, sala aia a fost renovată și regândită acum un an, au umblat la imagine, la sunet, la scaune, la pereți, la tot, rezultatul e excelent. Cred că-i cea mai bună sală din România în ceea ce privește sistemul audio, fapt ce o face ideală pentru producții tip musical sau concerte înregistrate.

Bohemian Rhapsody e puțin din amândouă, dar cred că te așteptai la asta. E musical prin felul în care producătorii au introdus fiecare cântec celebru al trupei Queen într-un moment cheie al poveștii lor, astfel încât să exprime ceea ce trebuie să exprime, în timp ce finalul redă atmosfera concertului susținut de trupă în ’85 pe Wembley, în cadrul evenimentului Live Aid.

Rami Malek e, din punctul meu de vedere, favorit la Oscar. Poate că-i încă devreme pentru astfel de predicții, dar mi se pare că, din punctul ăsta de vedere, Bohemian Rhapsody a fost gândit exact precum Darkest Hour, în jurul unui personaj pe care să-l evidențieze și care să nu aibă adversar la ceremonia din februarie. În rest nu prea se remarcă nimeni, e o diferență mare între ce oferă Rami și ce oferă restul.

Am înțeles și motivele pentru care filmul nu a fost primit bine de critici. Nu sunt de acord cu ele, dar am zis să ți le prezint și ție. Bohemian Rhapsody e un produs comercial, e o adaptare cinematografică, nu un documentar. Concret, s-au cam jucat cu istoria și cu ordinea cronologică a faptelor, iar din punctul ăsta de vedere nu e tocmai accurate. Nu vreau să intru în detalii, țin doar să punctez faptul că, pentru a putea integra într-un film de mai bine de două ore cele mai cunoscute piese ale trupei a fost nevoie de câteva schimbări.

Așa că dacă ești fanatic din punctul ăsta de vedere și ții foarte mult la prezentarea corectă a faptelor filmul ăsta nu-i pentru tine; elitistule. Altfel sigur o să-ți placă. N-are ce să nu-ți placă. Îți recomand să mergi să-l vezi, o să te bucuri de experiența aia. Eu am băgat pe repeat soundtrackul filmului pe Spotify.

Tagged in:, ,
Despre 
Blogger aici, social media editor la Kooperativa 2.0, full-time geek, amator de filme și seriale și fan Arsenal; în timpul liber mai sunt și student la social media.

0 Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.