Malaezu.ro

De ce iubim România? Deloc :)

Întrebare: de ce oare sunt atât de nesimţit şi lipsit de scrupule, fără niciun sentiment în mine, încât să-mi bat joc de ziua României?

Răspuns: pentru că şi România îşi permite să îşi bată joc de fiecare din zilele mele, aşa că acum suntem chit.

Aşa am început eu 1 decembrie anul ăsta; ziua naţională a României, prima zi din iarnă, ziua protv-ului, sau o bine meritată zi liberă, pentru mine e totuna. Pentru început, ţin neaapărat să mă manifest, pentru că simt cum o să explodez în caz că nu o fac; sunt total şi absolut împotriva campaniei pro-ului, sau celor de la Gândul, sau oricine o fi inventat-o, cu titlul sugestiv „De ce iubim România?” Da, ar fi într-adevăr o idee reuşită, dacă am avea destule motive pe care să le enumerăm aici, astfel încât să arătăm europei ce ţară minunată avem. Dar răspunsurile oferite sunt pur şi simplu patetice; „iubesc România pentru că aici m-am născut” zice cineva. La dracu`, dacă te năşteai în Somalia, aveai acelaşi răspuns? Măcar dacă proveneai dintr-un ou Kinder, atunci puteai să zici că într-adevăr îl iubeşti, dar aşa?

Sau altă variantă: „iubesc România pentru că aici este mereu caterincă”. Îţi urez să mănânci caterincă de dimineaţă până seara, până te saturi; eu am încercat, si credeţi-mă că sunt sătul de atâta caterinca proastă. „Iubesc România pentru că este o ţară liniştită…”; zi-i asta lui Chauncey Hardy, omul care a supravieţuit Bronx-ului, şi a fost omorât în România. „Iubesc România pentru că are locuri precum Delta Dunării, Transfăgărăşanul, etc… „; măcar de s-ar folosi astea pentru a reabilita gunoiul ăsta de ţară, dar singurul loc unde se aude despre castelul lui Dracula este în vre-un dosar de moştenire, prin tribunale.

Şi exemplele pot continua… Este fascinant, băi frate, cum an de an, de 1 decembrie, prin felurite parcuri se înalţă de nicăieri corturi ce strălucesc sub razele reci ale soarelui de iarnă, la poalele cărora scrie mare „poftiţi la o sărmăluţă, o porţie de fasole gratis”. Şi tot românu` aleargă haotic într-acolo, înjură, se bate cu oricine, se umple de nervi, pentru a primi clasica „sarma de 1 decembrie”. În vremurile bune mai ieşea şi domnu` preşedinte să mai dea cu vorbele de zidurile arcului de triumf, dar de când şi-a permis luxul de a îşi bate joc de câteva milioane de oameni, stă şi urmăreşte ziua naţională din fotoliul prezidenţial, alături de o fană a doamnei Udrea.

Cam aşa e şi cu ziua asta naţională a României… o pierdere de vreme, bani, nervi, chef, şi multe altele. Dar cum nu se poate să începem iarna cu 2 decembrie, suntem nevoiţi să o suportăm şi p`asta. Nu c-aş avea ceva personal cu ziua României, tocmai ce îi fac cadou un articol special, zic doar să ne mai gândim când îi urăm la mulţi ani, pentru că s-ar putea ca într-o zi să regretăm că i-am dat atâta timp.

Despre 
Blogger aici, social media editor la Kooperativa 2.0, un geek desăvârșit, amator de filme și seriale și, desigur, fan Arsenal.

0 Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *