Malaezu.ro

Povestea lui Birdman; sau virtutea nesperată a ignoranţei

Pe cât este de ambiguu, pe atât de mult m-a atras titlul de pe afişul unui film care a trecut deja pragul prezentărilor şi cronicilor banale. Omul Pasăre sau Virtutea nesperată a ignoranţei a adunat de la critici două premii şi alte cinci nominalizări la Globurile de Aur, zece nominalizări la premiile BAFTA şi un premiu şi o nominalizare la Veneţia. Michael Keaton pare că-şi joacă propriul rol atunci când încearcă să convingă publicul că este mai mult decât un Batman pe care l-a jucat cu mai bine de 20 de ani în urmă, într-un film cu şanse reale la Oscaruri.

Riggan Thomson (Michael Keaton) este, precum actorul ce-l interpretează, nimic mai mult decât întruchiparea unui fost erou de benzi desenate. Trilogia Birdman, cea care i-a adus faimă şi notorietate cu douăzeci de ani în urmă, se dovedeşte a fi şi blestemul carierei lui Riggan, care nu reuşeşte să treacă pragul acelor vremuri şi să se impună ca un mare actor. Ajuns pe Broadway, pune în scenă o piesă de teatru în dubla calitate de regizor şi actor, totul pentru a demonstra criticilor şi elitiştilor americani că talentul său este mai presus de interpretarea unui super erou cu pene.

Partenerul său de scenă în adaptarea nuvelei lui Raymond Carver, Despre ce vorbim când vorbim despre iubire, este Mike Shiner (Edward Norton), acest copil răsfăţat al Broadway-ului. Precum Keaton, şi Norton întruchipează un rol ce i se potriveşte perfect, aducând în faţa publicului un actor imprevizibil şi dificil, un actor care, aşa cum se autocaracterizează, se preface oriunde, doar pe scenă nu.

Filmul lui Alejandro González Iñárritu satirizează de o manieră impecabilă societatea artiştilor americani, scoţând în evidenţă în acelaşi timp defectele personalităţilor lor dar şi sacrificiile pe care aceştia sunt nevoiţi să le suporte pentru a se realiza. Protagonistul Riggan, spre exemplu, are de trecut numeroase obstacole în încercarea sa de a impresiona criticii de pe Broadway: are parte de o relaţie destul de dificilă cu fiica sa (Emma Stone) abia ieşită de la dezintoxicare şi este bântuit de trecutul său de super erou care râde de destinul şi de declinul cu care se confruntă actorul.

Oferind spectatorului senzaţia unui singur cadru filmat neîntrerupt preţ de două ore, Omul Pasăre îl ţine pe acesta captiv în faţa marelui ecran, făcându-l să se întrebe ce anume este ficţiune şi ce este realitate. O scenă semnificativă pentru acest conflict psihologic între Riggan şi Birdman ni-l prezintă pe actor zburând liber peste faimosul New York, pentru ca în final să vedem un şofer de taxi alergând disperat după el şi cerându-i să plătească drumul.

Odeon Film aduce în cinematografele din România un film, aşa cum am spus şi în primele rânduri ale articolului, cu şanse reale la Oscaruri şi cu deja un istoric semnificativ al premiilor şi nominalizărilor la importante festivaluri. Omul Pasăre sau Virtutea nesperată a ignoranţei este un film al elitelor, al culturii deosebite, practicând un umor uneori subtil, alteori vulgar, însă în general capabil să te facă să empatizezi cu actorii ce îl oferă. În România ne bucurăm de el începând de vineri, 16 ianuarie.

Despre 
Blogger aici, konstructor la Kooperativa 2.0, dependent de social media, fan Arsenal și amator de filme și seriale. În timpul liber mai sunt și student la Relații Publice.

1 Comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *