Malaezu.ro

Viitorul le aparţine celor nebuni! Cronica lui „Mad Max: Drumul furiei” e aici!

Max Rockatansky îşi face debutul pe marele ecran în 1979, portretizat de Mel Gibson. 35 de ani mai târziu, varianta revigorată a ex-poliţistului revine în cel de-al patrulea film al seriei, sub înfăţişarea lui Tom Hardy. Cu o reîmprospătare completă, atât din punct de vedere al distribuţiei, efectelor (vizuale şi sonore), regiei şi, mai ales, al poveştii, Mad Max: Fury Road este pregătit să înfrunte coloşi precum Fast and Furious 7 ori Avengers: Age of Ultron. Iar Tom Hardy, aşa cum am mai spus-o, devine încet, dar sigur, un mare actor.

Mad Max în ’79, Mad Max: 2: The Road Warrior în 81 şi Mad Max 3: Beyond Thunderdome în ’85 sunt celebrele creaţii ale lui George Miller care au revoluţionat, la vremea lor, cinematografia internaţională. Perspectivele prezentate de Miller în universul post-apocaliptic al nebunului Max surprindeau printr-o lipsă desăvârşită de logică, însă atrăgeau publicul de o manieră inedită tocmai prin acest nou concept.

Mai 2015; acelaşi Miller îşi continuă planurile începute cu mai bine de 35 de ani în urmă şi renaşte franciza lui Max. Cel de-al patrulea film al seriei îl are ca protagonist pe Tom Hardy, un Max Rockatansky mai nebun ca oricând. „Parcă nu mai era nebun!” se aude la un moment dat; însă realitatea marelui ecran contrazice încercările de a normaliza o lume ce ar face orice casă de nebuni să pară un picnic liniştit într-un parc.

Acţiunea filmului se petrece pe Drumul Furiei, acolo unde Max şi luptătoarea Imperator Furiosa (Charlize Theron) încearcă să evadeze din Citadela tiranului Joe Nemuritorul (Hugh Keays-Byrne). Fostul poliţist este acum donator de sânge pentru războinicii lui Joe, în timp ce Furiosa este luptătoarea sa de încredere. Lucrurile capătă însă o întorsătură aparte atunci când femeia pleacă din Citadelă cu haremul (dacă îmi e permisă utilizarea termenului) Nemuritorului, iscând un conflict cum nu s-a mai văzut.

Armatele din Oraşul Benzinei şi Ferma Gloanţelor se unesc cu luptătorii din Citadelă pentru a-i înapoia lui Joe femeile, iar astfel se naşte o cursă cum nu vedem nici în jocurile cu maşini pentru console. Trecutul lui Max pune stăpânire pe acesta în momentele cheie ale poveştii, amintindu-i constant de pierderile pe care le-a lăsat în urmă. Egoismul său îl îndeamnă să facă orice pentru propria supravieţuire, în timp ce conştiinţa bântuită de amintirile celor căzuţi îl împinge într-o luptă ce nu îi aparţine.

Mad Max: Drumul Furiei oferă o gamă de efecte vizuale cum, trebuie să recunosc, n-am mai văzut de mult pe marele ecran. Efecte 3D bine realizate, colaje de imagini ce atrag privirea, toate aruncate în universul imaginat de Miller: un univers al deşertului, al nuanţelor roşiatic-gălbui ce îţi acaparează privirea pe timp de zi, contra degradeurilor albăstrui aduse de noapte. Aş îndrăzni să spun că avem parte de o coloană sonoră aleasă impecabil, iar chitaristul acela schizofrenic ce stă călare pe o maşină şi ne urmăreşte tot filmul cu acorduri zgomotoase de rock şi metal pare a fi, în acest concept, un personaj-cheie al filmului.

Am să vă las cu trailerul pentru Mad Max: Fury Road, nu înainte să vă anunţ că intră de vineri, 15 mai în cinematografe, atât 2D, 3D, IMax 3D cât şi 4Dx; că tot s-a deschis Mega Mall-ul din Pantelimon. Distribuit de Freeman Entertainment, căruia îi mai mulţumesc încă o dată pentru un film şi o experienţă nebună.

What a movie! What a lovely movie!

Despre 
Blogger aici, konstructor la Kooperativa 2.0, dependent de social media, fan Arsenal și amator de filme și seriale. În timpul liber mai sunt și student la Relații Publice.

0 Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *