Malaezu.ro

Am văzut Army of the Dead, cel mai nou film al lui Zack Snyder

M-aș arunca să fac următoarea afirmație: Army of the Dead este cel mai bun film pe care l-am văzut anul ăsta, poate chiar de la începutul pandemiei încoace. Și da, noul film al lui Zack Snyder este chiar și mai bun decât Justice League, lansat în urmă cu doar câteva luni.

Poate singurul regret pe care-l am e că n-am avut posibilitatea de a-l vedea în cinema; producția Netflix a debutat în câteva săli de cinema prin Statele Unite cu o săptămână înainte de premiera din platformă de pe 21 mai. Acum câteva zile am primit pe Twitter comentariul de mai jos, care mi se pare superb.

 

 

Army of the Dead e acel tip de film despre care se va vorbi mult timp de-acum înainte, poate mai mult în viitor decât se va face acum. Pronosticul meu e că va reuși să reinventeze genul filmelor cu zombie și modul în care ne raportăm la ele și crede-mă că nu sunt cuvinte mari.

Într-un film cu o distribuție ce poate părea aglomerată fiecare personaj în parte reușește să aibă propriile momente de prim-plan. În cadrul unei conferințe de presă la care am participat înainte de lansare Omari Hardwick spunea că fiecare personaj are parte de propriul film în interiorul filmului principal.

Snyder demonstrează pentru a doua oară în doar câteva luni că pentru el construirea personajelor este poate cel mai important aspect la un film. După ce în Justice League le-a făcut dreptate lui Cyborg sau The Flash, printre alții, în Army of the Dead nu există personaj ignorat, fiecare și-a primit propriul backstory, propria motivație, fiecare are un rol bine definit și o personalitate conturată excelent.

Sigur, avem un protagonist, pe Dave Bautista, care reușește să treacă dincolo de pachetul de mușchi cu care a venit din WWE în rolul lui Drax din Guardians of the Galaxy, iar acum oferă un spectru mult mai larg al rolului pe care-l are de dus la bun sfârșit. Scott Ward este un om încercat de emoții, un tată înstrăinat de fiica sa (interpretată de Ella Purnell) și aflat captiv în propriul arc de reconciliere.

Dar poate cel mai interesant cuplu al filmului, cel ce va atrage majoritatea privirilor, este cel compus din Omari Hardwick și Matthias Schweighöfer. Vanderohe și Dieter încep filmul ăsta în antiteza perfectă: unul este mașina de ucis gata de confruntarea cu zombie, în timp ce celălalt este practic un copil pe care viața nu l-a pregătit pentru testul ce urmează. Unul are o drujbă cu care-și ucide inamicii, celălalt se poate doar întreba dacă și o piatră ar fi eficientă. Cadrele cu cei doi sunt de departe cele mai amuzante.

O prezență aparte o reprezintă Tig Notaro care, dacă nu ești la curent cu povestea, a fost nevoită să-și filmeze singură toate secvențele la un an de la finalul filmărilor inițiale. În urma unui scandal sexual în care a fost implicat actorul Chris D’Elia, acesta a fost exclus din film de către Snyder chiar dacă își filmase deja scenele, iar rolul său a fost preluat de Notaro, care a fost adăugată în post-producție. Poți citi mai multe pe subiectul ăsta aici.

Știind de povestea asta înainte să văd filmul am acordat o atenție specială cadrelor cu ea, cel puțin la început, însă efectiv nu simți diferența. Vei regăsi mai multe secvențe filmate cu niște obiective speciale numite dream lenses (chiar nu am idee cum sunt traduse în română, scuze eu) care practic blurează destul de strident fundalul și inclusiv personajele din planurile secundare; dar nu sunt deranjante.

 

Dincolo de personaje, un element destul de important la un film cu zombie sunt… zombie. Snyder regândește conceptul cu totul și oferă creaturilor sale un twist, transformându-i pe aceștia din prădători clasici conduși exclusiv de instincte primare de hrană în ceea ce poate fi comparat destul de ușor cu o societate. Da, o societate a zombie-lor în care există ierarhii și reguli, iar aceștia nu sunt agresivi în mod automat, ci doar în urma provocărilor. Același Snyder spunea că ar trebui să ne raportăm la zombie din Army of the Dead ca la înlocuitorii rasei umane pe care o știm, pentru că aceștia ar putea trăi (so to speak, că sunt morți deja) fără probleme și după eradicarea completă a umanității.

Army of the Dead este mai mult decât un film Rated R, are niște secvențe super sângeroase și greu de privit de către cei mai sensibili. Altfel, pentru cei ca mine pasionați de genul ăsta de conținut cu siguranță va scoate niște zâmbete de încântare și oarecum mândrie c-ai avut ocazia să vezi așa ceva.

Coloana sonoră este absolut superbă, Zack Snyder colaborează pentru încă o dată cu Junkie XL pentru muzica originală, presărată în momentele cheie cu câteva titluri emblematice precum Viva Las Vegas al lui Elvis Presley (într-o interpretare nouă a lui Richard Cheese și Allison Crowe) sau excelentul Zombie de la The Cranberries.

Army of the Dead vine cu unul dintre cele mai bune opening scenes pe care îl poți vedea și care este disponibil gratuit online; n-o să pun link aici pentru că poate preferi să-l vezi direct în film, însă îți promit eu că-i ce trebuie, Google it dacă ești curios. E cumva o introducere care-ți prezintă universul conturat de Snyder și-ți arată cum a început totul și care e motivația din spatele poveștii de bază.

Și, apropo de începuturi, important de menționat aici că un prequel al filmului există deja, se numește Army of Thieves și se află în post-producție. Plasat înaintea evenimentelor din Army of the Dead, filmul este un origin story pentru personajul lui Dieter, interpretat de Matthias Schweighöfer (care este și regizor aici, nu doar protagonist). Și nu în ultimul rând a treia piesă a universului ăsta va fi animația Army of the Dead: Lost Vegas, un spin-off dedicat începuturilor invaziei zombie. Bautista, Ella Purnell, Ana de la Reguera, Omari Hardwick și Tig Notaro sunt implicați în proiect oferindu-și vocile pentru personajele lor, însă protagonist va fi Joe Manganiello (Deathstroke din Justice League).

Revin la ce ziceam la început, ca să ofer o concluzie: pentru mine Army of the Dead este cel mai bun film al anului până acum. Este complet și lipsit de greșeală, îți oferă fix ce îți dorești și ceva mai mult pentru că e gândit în așa fel încât să nu fie doar un alt film (foarte bun) cu zombie, ci o nouă abordare a genului, pe care să n-o poți anticipa.

Și cumva la finalul celor două ore și jumătate de film mi-aș fi dorit să mai pot vedea măcar 15 minute.

Tagged in:,
Despre 
Blogger, social media manager, content creator, full-time geek, amator de filme și seriale și fan Arsenal; în timpul liber joc FIFA pe Playstation.

0 Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.