Cel mai recent titlu pe zona filmelor de acțiune pe care Netflix îl propune este Beckett, povestea unui turist american prins în mijlocul unei conspirații naționale în Grecia. În încercarea sa de a scăpa cu viață dintr-o urmărire în care nu știe sigur cum a ajuns implicat, Beckett – interpretat de John David Washington – caută refugiu la Ambasada Statelor Unite din Atena.

Asta e intriga filmului care a fost inclusiv parte a selecției oficiale a Festivalului de Film de la Locarno și din distribuția căruia mai fac parte nume precum Alicia Vikander și Boyd Holbrook. Pe lângă ei, găsim în centrul acțiuni o mulțime de actori eleni care oferă un plus de autenticitate producției.

Încet dar sigur John David Washington își face simțită prezența la Hollywood cu apariții convingătoare în Tenet sau Malcolm & Marie, un alt titlu din portofoliul Netflix. Și dacă până acum ne-a convins de skillurile sale într-ale actoriei, de data asta băiatul lui Denzel Washington pornește mai degrabă pe urmele tatălui într-un action thriller clasic în genul celor pe care le mai făcea Liam Neeson pe vremuri.

Beckett este un film confuz în mare parte a timpului, lucru pe care eu l-am perceput în egală măsură un aspect pozitiv, cât și negativ spre final. Zic asta pentru că, prin prisma plotului, starea asta de confuzie e binevenită inițial, atunci când publicul spectator primește aceleași frânturi de informație pe care le are și protagonistul Beckett și nu știi exact de ce se întâmplă ceea ce se întâmplă: mai exact de ce îl vânează autoritățile pe un om care tot ce-a făcut a fost să-și provoace propriul accident de mașină.

Minusul pe care eu l-am găsit este dat de faptul că filmul nu reușește nici pe final să elucideze misterul sau să ofere o explicație pe măsura așteptărilor create. Cumva rămâi cu incertitudinea și întrebarea „de ce s-a întâmplat ce s-a întâmplat, totuși?” și te gândești că poate direcția scenariului a fost complicată excesiv fără a fi neapărat necesar. Că tot aminteam anterior, e fix ce s-a întâmplat în Tenet, acolo unde Nolan s-a concentrat prea tare pe concept și a neglijat povestea.

Cu toate astea, pe zona de acțiune și urmăriri filmul livrează: îți oferă o ușoară stare de anxietate ocazional, deși eu și aici mi-aș fi dorit să fiu implicat emoțional ceva mai mult. Nu-mi dau seama dacă este vina lui Washington sau pur și simplu scenariul nu a permis mai multe, însă mi-a fost greu să empatizez cu personajul lui Beckett.

Ca o comparație, știi cum te uiți cu sufletul la gură la seria La Casa de Papel așteptând să vezi dacă sunt ei prinși? Asta mi-aș fi dorit să găsesc și aici, să respir la unison cu protagonistul în încercarea lui de a se salva, însă am avut parte de senzația asta doar în vreo două scene scurte.

Imaginile sunt superbe, n-am ce zice, pentru cine a fost în concediu în Grecia o să fie o ușoară tentă de nostalgie, țara aia are un relief unic, iar Netflix a știut cum să-l pună în evidență. Altfel, eu recunosc că nu sunt conectat la contextul politic local și nu-mi pot da seama cât de veridică este povestea din acest punct de vedere. Regăsim printre temele filmului pe cea a unor măsuri de austeritate impuse de Guvern și oameni care se revoltă, posibil să fie accurate, dar aici doar grecii pot spune cât de ancorată în realitatea lor este producția asta.

Overall filmul dă impresia că-și neglijează potențialul, însă în egală măsură se dovedește a fi o producție de acțiune decentă, dacă e privită ca atare; sigur, nu-i vreun John Wick, nu te aștepta la scene violente, urmăriri cu motoare și multe gloanțe aruncate, ci mai degrabă ceva lejer cu care să-ți ocupi două ore atunci când simți nevoia să-ți iei gândurile de la ale tale.

Beckett debutează la Netflix pe 13 august.