Abia întors de la Râşnov de doar câteva ore, am fugit rapid către o nouă evadare. Având alături o armată fejesecistă şi-un Şerban, ne-am schimbat puţin strategia (şi numele) şi am încercat să cucerim box office-ul de la RoomXcape. Dacă prima oară când am intrat pe teren sub denumirea de Blogbuster am reuşit să câştigăm challenge room-ul de la The Codex acum, a doua oară când am abuzat de această titulatură am ajuns tocmai pe primul loc, obţinând cel mai bun timp al camerei A Catching Game, de 28 de minute şi 27 de secunde.

Întrebarea pe care mi-o tot repetam obsesiv în cap în ultima perioadă rămăsese aceeaşi: cât de greu poate fi, după câteva nopţi nedormite, vizionări de filme, examene pe la facultate şi excursia la Râşnov, să evadez dintr-un escape room? Challenge accepted, astfel că destinaţia s-a stabilit a fi Strada Dăişoara nr. 4, cu oprire pe partea dreaptă, la RoomXcape. E uşa aia pe care găsiţi o poză cu o pisică.

După primul pahar cu apă se observă limpede că suntem doar uşor plecaţi d-acasă; dacă se mai adaugă în meniu şi o caramea, lucrurile devin şi mai clare: suntem puşi pe fapte mari (asta deşi Emil nu i-a bucurat pe amicii de la RoomXcape cu prezenţa, căci altfel faptele puteau fi şi mai mari). Nu ştiu dacă cei de-acolo au înţeles toate inside joke-urile pe care le făceau prizaţii din faţa lor, cert e c-au râs şi ei de noi, în timp ce se gândeau cum să cureţe dezastrul pe care urma să-l facem.

Vorbim despre A catching game ca despre o cameră de mici dimensiuni, însă cu puzzle-uri gândite destul de atent. Îs nişte trick-uri foarte evidente p-acolo, de care noi ne-am prins doar cu hint, pentru că oboseală, amestecate cu ceva joculeţe ce necesită o oarecare experienţă şi o logică privită puţin în profunzime. Adică scurt şi fără cuvinte complicate, camera are de toate: şi chestii uşoare, tocmai bune pentru debutanţi, şi chestii mai greuţe, dar şi chestii care chiar îţi vor surescita neuronii.

Apoi, sunt câteva concepte pe care nu le-am mai întâlnit prin altă parte, dar n-aş vrea să vă stric distracţia pomenind de ele. Spun doar că primesc puncte bonus pentru originalitate, dar şi pentru efecte (îs două care mi-au atras atenţia în mod deosebit, but again, no spoilers). În altă ordine de idei, după un timp de doar 28 de minute şi 27 de secunde, după ceva bâlbâieli deranjante pe la început, dar şi cu puţin noroc pe final, am reuşit nu doar să evadăm din cameră, ci şi să obţinem cel mai bun timp al ei de până acum.

Formula câştigătoare de vineri seară a fost compusă din Alin, Ana, Şerban şi Mihai, alături de care am ajutat şi eu, cum m-am priceput, la stabilirea unui nou standard pentru A catching game. Am trecut rapid de la Internet Explorers la Blogbuster, exact cum trecea Dinamo de la echipamentul alb-roşu la cel cu negru şi galben, după minunea de la Liberec, iar oboseala ultimelor zile s-a tratat cu bere la Street Delivery.

La RoomXcape aţi putut găsi, dacă aţi fost deja pe-acolo, şi camera Le Procureur, care este însă în curs de închidere momentan, urmând a fi înlocuită de una nouă: Apocalypse Now. Despre apocalipsă revin eu cu detalii după ce o fac; şi mi-am propus să stabilesc un nou record şi pentru camera asta! Deci probabil c-o s-o fac primul, ar fi singura şansă.