Pentru că în ultima vreme am avut mai multe discuții private cu oameni destul de diverși pe tema asta, am zis că ar fi mai bine să-mi exprim punctul de vedere în scris, să ajungă la toată lumea.

Mă aflu la patru luni distanță de încheierea socotelilor pe care le am cu FJSC și am văzut în jur destui oameni care se întreabă ce urmează în viața asta mai departe; că, da, există viață și după FJSC. Multă lume se reorientează către un master, fie el aici sau în altă parte, lucru care nu-i deloc greșit, deși strict opinia mea e c-ar trebui susținut și de un job sau alte activități în domeniul pe care vrei să te specializezi.

La unul dintre seminariile pe care le-am avut săptămâna asta s-a discutat despre un subiect destul de sensibil atât pentru studenți, cât și pentru restul părților implicate: angajarea tinerilor fără experiență. De multe ori povestea asta reprezintă un cerc vicios în care pe piața muncii se cer oameni cu experiență (că foarte puțini patroni își permit să formeze oameni), iar studentul nu reușește să vină cu un CV din care să reiasă experiența aia.

Când vorbim de comunicare, problema asta poate fi ușor evitată, în ciuda declarațiilor lui Emil Ionescu, care spune că studenții n-ar mai trebui să lucreze în timpul facultății. În comunicare există foarte multe joburi de tip entry-level care să nu necesite un CV spectaculos, e important doar să știi unde să le cauți.

Dar adevărul e că mulți dintre acei studenți care acuză situația de pe piața muncii au ignorat sau continuă să ignore ideea de practică în facultate. Pentru că, nu-i așa, e o chestie care ține de facultate și trebuie tratată ca atare:  adică hai să facem ceva acolo care să poată fi notat și să n-avem restanță. Ceea ce nu doar că e greșit, dar e și dăunător.

Nu știu câtă lume poate oferi la întrebarea „ce ai făcut în perioada ta de practică?” un răspuns sincer și elaborat al activităților pe care le-a efectuat și a cunoștințelor cu care a rămas. O spun din nou, nu e în totalitate vina studentului pentru că multe astfel de locuri de practică (în special cele intermediate de facultate) vin la pachet cu dezinteresul angajatorului de a învăța ceva un student care probabil va pleca de acolo la finalul stagiului.

Mulți studenți refuză să se implice mai mult și aleg să facă practică doar pentru a bifa o notă într-un tabel. Am auzit inclusiv povești despre cum studentul era trimis să plimbe hârtii și pahare cu cafea, fără a învăța ceva util pentru specializarea sa.

Eu în continuare cred că cel mai important lucru pe care trebuie să-l faci în facultate e practica; nu se compară cu niciun seminar și nicio altă activitate în vreo organizație studențească. Dar să fie o practică d-aia serioasă, muncită. Chiar dacă la finalul ei îți dai seama că nu-i de tine treaba aia și vrei să te reprofilezi, măcar știi c-ai rămas cu ceva și poți adăuga asta la CV pe viitor.

Plus că, cine știe, mai există și varianta aia optimistă în care realizezi că te-ai lipit de un colectiv mișto și alegi să te angajezi apoi.

Foto: Noah Hinton