Într-un nu foarte îndepărtat viitor (2016, mai exact), echipajele de poliţie umane vor fi înlocuite de cele robotizate, concepute special pentru a opri conflictele stradale şi criminalitatea aflată în creştere. În Johanesburg, Africa de Sud, rata infracţionalităţii duce uşor, dar sigur, către un început de anarhie, însă americanii, salvatori cum îi ştim, vin să ţină situaţia sub control cu ajutorul unor androizi. Atunci când unul dintre ei este avariat în luptă, creatorul său, Deon, îl foloseşte pentru a-şi testa noul program de conştiinţă, făcând astfel din Cercetaşul 22 primul Pinocchio din metal.

Deon (Dev Patel) este inventatorul roboţilor de poliţie, Cercetaşilor, aşa cum sunt ei denumiţi. Munca sa se bucură de un real succes pe teritoriul Africii de Sud, acolo unde forţele de poliţie robotice prind găştile urbane de hoţi pe bandă rulantă. Rivalul lui Deon este Vincent Moore (Hugh Jackman), un fost soldat ce pare să fi dezvoltat o problemă personală cu inteligenţa artificială. Vincent este cât se poate de direct împotriva androizilor şi speră că într-o zi proiectul său, Elanul, un robot imens controlat de o cască neuronală, să fie lider peste poliţia locală.

Aflat într-o misiune în teritoriu, Cercetaşul 22 este puternic lovit în piept, în zona bateriei, şi scos rapid din funcţiune. În secret, Deon îl ia şi doreşte să îl folosească pentru a implementa în softul lui noul său program de inteligenţă artificială, care ar urma să-i ofere robotului o conştiinţă proprie. Însă cum simplu nu este un cuvânt de ordine al cinematografiei, inginerul este rapit de o gaşcă de hoţi locali supăraţi pe androizi.

Alături de Ninja (Ninja), Yo-Landi (Yolandi) şi Amerika (Jose Pablo Cantillo), Deon îl aduce la viaţă pe fostul Cercetaş 22, care devine acum Chappie. În timp ce creatorul său va încerca să-l înveţe lucrurile de bază ale unei vieţi obişnuite, de la a vorbi, citi şi picta, şi până la un comportament adecvat, cei trei gangsteri doresc să se folosească de el pentru a face bani şi a produce cât mai multe infracţiuni.

Conflictele din filmul Chappie sunt multiple şi se desfăşoară pe diferite planuri. Încercarea de umanizare a robotului aflat acum în grija unor gangsteri pare a fi centrul de interes în jurul căruia se învârt multe alte intrigi. Filmul prezintă conflictele existente între bandele rivale din Johanesburg şi încercarea lor de a deţine supremaţia locală, dar şi conflictul interior din cadrul companiei de fabricare a roboţilor, acolo unde Vincent şi Elanul său încearcă să surclaseze succesul androizilor lui Deon.

Filmul lui Neill Blomkamp are într-adevăr momentele sale de action movie, însă povestea din jurul bătăliilor existente este una plină de sentimente şi compasiune. Încercarea de umanizare a unui robot cu o conştiinţă proprie se dovedeşte a fi provocarea supremă pentru oricine intră în contact cu el; modul ostil cu care Chappie este primit de societate ne face să înţelegem nu doar că lumea nu este pregătită pentru apariţia roboţilor (de orice fel), ci că oamenii nu sunt încă pregătiţi să lase deoparte nici măcar ura faţă de propriii semeni.

Adus de Intercom Film, Chappie intră de azi în cinematografele din toată ţara. Am zis în titlu că este un film despre conştiinţă şi inconştienţă tocmai datorită aglomerării de prostie pe care o întâlnim în rândul personajelor prezente. Fiecare om pare să ia de fiecare dată exact cea mai proastă decizie (conform cu scenariul, nu aşa de capul lui) şi să demonstreze (pentru a câta oară?) de ce rasa umană nu a luat încă legătura cu alte rase mai inteligente.