Povestea Negru, cel care se pune cu blondele pe la televizor, că în urma cu câţiva ani, pe când era el la început de drum, s-a apucat să-şi laude audienţele unei emisiuni şi să arunce cu noroi în concurenţă. Lazarov, în viaţă pe-atunci, a oprit filmarea şi l-a tras deoparte. I-a spus că e prost machiat, că nodul de la cravată e prea mare şi c-ar mai trebui să mai tragă o dublă. Şi dacă tot mai încearcă o dată, ar fi mai bine să formuleze altfel ideea cu audienţele, fără să-şi atace colegii de breaslă. Machiajul şi cravata lui Negru erau perfecte, însă alta era semnificaţia din spatele gestului lui Lazarov. (sursa foto)

Am fost plecat mai toată ziua, am citit în treacăt ce s-a discutat pe internet; puţine opinii şi mulţi formatori de opinie. Ideea e că Piticu şi-a spus pe pagina de Facebook, şi ulterior pe blog, părerea în legătură cu cazul fetei violate de un taximetrist. Şi-apoi alţii şi-au spus şi ei părerea în legătură cu părerea lui Piticu; sau cu atitudinea lui; sau mentalitatea lui; sau faţă de el. Ceea ce e ok, nu e greşit, e bine ca oamenii să aibă păreri şi să le exprime; civilizat, concret, corect gramatical, toate cele. Că oricum pe-ăia cu huo, nenorocitul! nu-i ia nimeni în calcul.

Nu-l cunosc atât de bine pe Piticu încât să-mi permit fie să-i iau apărarea fie să-l critic. Şi oricum omul a realizat mai multe în viaţă decât mine, deci n-ar fi corect. Şi nici pe cei care şi-au exprimat punctul de vedere în defavoarea lui nu pot să-i comentez, pentru că e ok să avem puncte diferite de vedere, cât timp nu sunt absurde. Şi e ok ca cineva să pice la mijloc, că până la urmă, oricât de bine-intenţionaţi erau iubitorii de animale care spuneau că nu toţi câinii sunt agresivi, argumentele lor nu aveau nicio valoare în faţa unei mame care şi-a pierdut copilul în urma unui atac maidanez.

Eu nu înţeleg, la modul cel mai sincer, de ce se ceartă lumea pe tema asta. E ok ca eu să am o opinie şi tu să ai alta. Iar dacă opinia ta deranjează, e ok ca tu să fii responsabil de ceea ce ai spus şi ceea ce gândeşti. Am citit un titlu d-ăla cum că Un blogger justifică agresarea sexuală a unei fete; şi ce să fac eu acum, să mă simt atacat? E un blogger, putea fi Piticu, puteam fi eu, putea fi oricare dintre voi, nu generalizăm. Nu spunem că nu vrem să mai avem de-a face cu respectivul pentru că ne face o imagine proastă; nu el, de fapt, ci părerea lui. Ar însemna să avem toţi aceleaşi opinii şi n-ar fi ok.

I-am fi putut, noi ca bloggeri, atrage atenţia lui Piticu mai discret, dacă a greşit cu ceva. Nu era nevoie să facem gălăgie. I-am fi putut spune că nu suntem de acord cu el, că nu vrem să mai ieşim cu el la o bere. Atunci când a intervenit pentru o colegă în timpul plimbării Antenei 3 a fost erou. Acum e un nenorocit. Ok, a fost poate nesăbuit din partea lui, a fost o prostie, o greşeală; dar nu trebuie desfiinţat pentru asta; nu de noi, de bloggeri, de colegii lui. Dacă Lazarov ar fi urlat la Dan Negru că habar n-are meserie, că nu aşa se face şi l-ar fi dat afară, astăzi nu se mai punea cu blondele. Deci, mai întreb o dată: de ce se ceartă bloggerii? Care-i rostul?