Asta e una d-aia din categoria „nu dau eu prea des la facultate, da’ și când o fac…” Cred că-i prima oară, după mai bine de un an de FJSC, când am simțit nevoia să laud ceva ce se întâmplă acolo, aici. Am mai zis câte ceva după ce am terminat primul meu an de facultate, iar în rest mi-am păstrat în permanență punctele de vedere, pe blog, Facebook sau în discuții private. Adică unde e de lăudat, laud, unde e de dat cu roșii, trag de mânecă și atenționez că nu-i ok; pentru că nu e frumos să dăm cu roșii.

Pe lângă faptul că sunt nevoit să fiu la ora 8 la facultate, într-o zi de luni în care nu există nimic mai detestabil pe lumea asta decât trezitul de dimineață, există și lucruri frumoase care se petrec. Am două seminare care-mi plac și despre care chiar trebuie să spun că sunt utile. Chiar dacă apoi, la examen, voi fi nevoit să tocesc din niște multe cărți cu niște multe pagini și definiții ce nu-mi vor folosi la nimic. Dar măcar știu că până la examen am rămas cu ceva.

Despre seminarul de Multimedia auzisem câte ceva încă de anul trecut. Eu sunt fanatic cu Photoshop-ul: nu că m-aș pricepe într-atât de tare la el, ci din pricina faptului că-mi place mult să-l folosesc. Sunt ca un copil mic, apăs butoane la întâmplare să văd ce iese, mă joc cu el și descopăr niște chestii de care n-am absolut nicio nevoie pe moment. Apoi îmi aduc aminte că le știu fix când trebuie să le folosesc.

Îmi place treaba asta cu exercițiul practic, în care îmi este așezat fundul pe scaunul unui calculator și mi se spune ce am de făcut. Adică desigur, mi se explică înainte cum să fac treaba aia, dar tot practic, nu cu definițiile din manuale. Nu înțeleg cum poate învăța cineva Photoshop citind cărți; iar dacă a făcut-o vreun om, să ridice două degete!

Al doilea seminar are un nume d-ăla mai pompos: Tehnici de lucru în audiovizual TV. El de fapt e ca un fel de curs de videoblogging. Adică învățăm cum e cu camera, cum să vorbim în fața ei, să scăpăm de emoții, să ne descurcăm atunci când avem de prezentat ceva, dar și partea cealaltă, de operator. Azi, de exemplu, mi s-a pus o cameră pe umăr și mi s-a spus să mă plimb cu ea prin facultate, să văd cum e. Din nou, chestii practice, nu teorie aruncată pe pereții unui amfiteatru.

Uite d-aia îmi place ziua de luni: că mă întâmpină cu niște chestii din care chiar învăț. A, iar în imaginea de mai sus e o colegă ce încerca să prezinte vremea, sau ceva. N-o reușit, că ea tot spunea acolo de-un cer senin, iar în spatele ei cineva a deschis o ușă de-a lovit-o mai rău ca vijelia.