Sau, în fine, ar fi trebuit să zic c-am văzut cu greu Guardians of the Galaxy Vol. 3; cu suspine și ochelarii 3D de la IMAX aburiți, cu fiori și niște momente d-alea de exclamam „aoleu, nu iar!”

Stai și te întrebi cum a ajuns trilogia asta atât de populară și echipa asta super dubioasă de eroi atât de îndrăgită și te gândești că n-are cum să fie doar farmecul lui Baby Groot din filmul precedent, când ne-am cumpărat toți jucării cu el în ghiveci.

Pentru mine Guardians of the Galaxy e una dintre cele mai bune serii Marvel inclusiv pe partea de benzi desenate, cu niște dialoguri superbe, iar cel mai recent am experimentat jocul cu același nume, o altă piesă importantă și similară cu genul de conținut oferit de MCU, chiar dacă exprimat printr-o poveste independentă.

Guardians of the Galaxy Vol. 3 vine la 6 ani de la precedentul, însă între cele două momente mai există niște titluri pe care ai vrea să le vezi pentru a avea puzzle-ul complet; și aici nu mă refer neapărat la crossoverurile Avengers: Infinity War și Endgame (adică și la ele, dar nu neapărat), cât la prezența lor în Thor: Love and Thunder, precum (și mai ales) specialul The Guardians of the Galaxy Holiday Special, disponibil pe Disney+.

Niște spoilere foarte ușoare pentru titlurile mai sus amintite în cele ce urmează, în cazul în care nu le-ai văzut. Ca să ai puțin context, în cazul în care ești confuz și-ți aduci aminte cum a murit Gamora în Infinity War, Endgame a resetat cumva timeline-ul atunci când Răzbunătorii au călătorit în trecut, în 2012, pentru a-l opri pe Thanos, și au făcut în așa fel încât Gamora să nu mai fie sacrificată. Dar asta înseamnă că versiunea actuală a ei nici n-a apucat vreodată să-i cunoascăpe Gardienii Galaxiei, chit că ei își aduc aminte de ea, pentru ea totul reprezintă un drum nou. De aceea o să vezi în Vol. 3 o Gamora ușor diferită de ceea ce erai tu obișnuit.

Guardians of the Galaxy Vol. 3 vine la pachet și cu o ușoară controversă – acum de domeniul trecutului: în 2018 James Gunn a fost dat afară de Marvel în urma unor tweeturi mai vechi ce au ieșit la suprafață, fapt care a năsuct polemici întregi în online în jurul fenomenului de cancel culture. Între timp Gunn a fost angajat de rivalii de la DC pentru a scrie The Suicide Squad și Peacemaker, apoi readus la Marvel după un fiasco mediatic.

Partea și mai interesantă e că între timp, fără legătură cu scandalul de mai sus, Gunn a preluat complet șefia peste DC Extended Universe, alături de Peter Safran, fiind cumva echivalentul lui Kevin Feige acolo și planificând un întreg reboot și o nouă serie de filme care să dea un restart acelui univers. Deciziile lui Gunn față de DCEU (înlăturarea lui Henry Cavill, anularea filmului Wonder Woman 3, printre altele) nu sunt deloc populare și au dus la mai multe atacuri la adresa producătorului, însă cu toate astea e greu de contestat calitatea filmelor sale, indiferent că vorbim de producții Marvel sau DC.

Iar Guardians of the Galaxy nu face excepție. Al treilea și ultimul film al seriei este cântecul de lebădă perfect pentru o echipă de la care te-ai aștepta să primești mai degrabă umor decât emoție, comic decât dramatism. Și trecerea asta de la primele două filme la acest deznodământ este pur și simplu dureroasă. Vorbim de un film atât de dificil de privit prin prisma subiectelor abordate, încât la doar o zi de la lansare internetul vuiește de articole de presă care recomandă precauție în vizionarea sa de către familii cu copii mici și oameni sensibili la abuzurile față de animale.

Volumul 3 este în primul rând un origin story pentru Rocket, dincolo de altceva. E un mix sfâșietor între neputința din prezent și torturile trecutului, care nu are cum să nu te atingă. Și-ți zice asta cel mai insensibil om din curtea școlii, eu am dat din umeri la The Fault in Our Stars, dar umpleam șervețele la Guardians of the Galaxy. Este ceva în modul de a face storytelling al lui Gunn care te răvășește pur și simplu, te trece de la bocit la râs isteric în decurs de câteva secunde, îți amețește sentimentele în așa hal încât ajungi în punctul în care ești confuz față de cum ar trebui să reacționezi.

Are niște dialoguri scrise impecabil, e plin de punuri mișto, Drax (Dave Bautista) este superb pe orice replică. Peter Quill (Chris Pratt) are o furie aparte în priviri care te face să realizezi instant că filmul ăsta nu mai e comedioara aia de acum câțiva ani, e mult mai dur, sever și are alte pretenții de la publicul său.

Awesome Mix Vol 3 aduce pe coloana sonoră piese precum Creep de la Radiohead, Dog Days Are Over de la Florence + the Machine, Crazy on You, No Slep Till Brooklyn sau Badlands. E un spectacol audio desăvârșit, dar îți super recomand să nu asculți playlistul înainte să vezi filmul, pentru că vor intra altfel melodiile alea după. Eu îl am acum pe repeat și îmi iau doza zilnică de durere și abuz emoțional.

Filmul este servit în cinematografe în peste 600 de versiuni; da, ai citit corect informația asta, sunt peste 600 de edituri care să te ajute să te bucuri de experiența completă de vizionare indiferent unde l-ai urmări. Eu l-am văzut la IMAX-ul de la Cinema City, că e cam top în ceea ce înseamnă calitatea cinematografelor din România la ora asta.

Epilogul Gardienilor Galaxiei este negreșit cel mai bun capitol al poveștii lor, însă și cel mai dificil de urmărit, cu multe anxietăți și momente care te vor face să-ți acoperi ochii cu palmele. În același timp eu mi-am dat comandă de o jucărie nouă cu Baby Rocket, că efectiv e mult prea odododo pentru a trece cu vederea. El și Lylla, dar și celelalte animale ce serveau drept experiment unui villain pus acolo cu unicul scop de a te scoate din sărite, cu toții te vor face să suspini – de drag și durere, alternativ.

O să mă mai duc să-l mai văd o dată, dar după ce se estompează din imagini pe retină și suflet.