Nu-s neapărat cel mai silitor student din câți există și poate că ideile mele despre ce înseamnă educație și cu ce ar trebui să vină o facultate nu sunt pe aceeași lungime de undă cu ale tale. Dar pentru că atunci când cauți pe Google „master social media SNSPA” singurul articol care să te poată ajuta să-ți faci o idee este ăsta al Gabrielei am zis că-i o idee bună să vin și eu cu un plus. Asta pentru că îmi place să cred că studenții care iau în calcul posibilitatea de a aplica la un master de social media caută mai întâi informații despre el pe internet.

Alt motiv pentru care scriu articolul ăsta e că ne-a zis profa ieri la facultate că SNSPA ține cont de feedbackul studenților și îi roagă constant pe aceștia să evalueze programele de masterat, doar că nu prea o face nimeni. Într-un fel are dreptate, că mulți studenți sunt adesea revoltați că părerile lor nu contează, dar niciunul nu e fair în fața unei evaluări din frica de a nu se pune rău cu profesorii. Așa că evaluarea mea e publică și poate fi găsită pe internet.

În primul rând trebuie să știi că SNSPA e mai mișto ca FJSC. Bine, ce-i drept că eu compar acum programul de licență de la FJSC cu cel de master de la SNSPA, dar când fac comparația asta mă refer mai mult la atmosferă, profesori și nivelul de implicare. FJSC e o glumă în mare măsură, trei ani de zile am învățat despre internet din cărți scrise în anii ’80, ăștia la SNSPA știu c-a schimbat Facebook modul de calcul al reachului organic săptămâna trecută.

Profii par mult mai ancorați în contextul social media actual și au și ceva experiență concretă în domeniu. Nu toți, evident, o să întâlnești și oameni cu păreri blocate în timp acum 30 de ani, dar măcar ai cu cine să porți un dialog. Și o altă chestie normală, dar care mie mi-a atras atenția tocmai pentru că normalitatea nu-i neapărat o stare de fapt în sistemul universitar românesc, e aia că am discutat chestii actuale, gen implicarea fake news în alegerile prezidențiale din Statele Unite, nu studii de caz despre criza unor sucuri naturale în secolul trecut.

N-am fost foarte mult la facultate, dar am avut ocazia să adorm de câteva ori la niște cursuri teoretice despre nimic. Adică ai și d-astea, nu te gândi că-i totul flower power. Situația prezențelor e decentă în unele cazuri și exagerată în altele: ai cursuri care-ți cer cinci prezențe și cursuri care vor să fii acolo 80% din timp. P-alea nici nu le-am băgat în seamă. Toate sunt după ora 17, deci n-o să te încurce prea tare dacă lucrezi, că poți sta la job toată ziua. Și-n cazul ăsta ai mulți profesori care nu au nicio problemă să ajungi de la 18, că nu poți pleca mai devreme de la muncă, dar și profi care nu te lasă să mai intri dacă ai întârziat. Na, așa e peste tot și e alegerea ta cum vei gestiona situația.

Din ce-am observat partea de evaluare e axată mai mult pe proiecte și mai puțin pe examene teoretice; am avut doar două d-astea pe primul semestru din anul I. Proiectele sunt cam aceleași, mai toți profii vor de la tine să faci un plan de comunicare online pentru un brand, sunt foarte puține detalii care diferă: gen unii te lasă să-ți alegi brandul, alții ți-l oferă de-a gata, unii vor promovare locală, alții internațională, etc. Dar ideea e aceeași și cred că-i un exercițiu practic util în special pentru cei care nu sunt obișnuiți cu așa ceva, chiar dacă devine plictisitor și repetitiv de la un punct.

Concluzia nu-i chiar așa pesimistă cum mă așteptam eu să fie, masterul de social media de la SNSPA nu-i rău și s-ar putea chiar să înveți una, alta dacă ești pasionat și te ții de treabă. Doar să nu aștepți să termini programul ăsta ca să te poți apuca să lucrezi în domeniu, că s-ar putea să fie puțin cam târziu.