Ai câteva minute să vorbim despre defunctul Univers Cinematografic DC? Sau Univers Extins DC (DCEU) cum e el cunoscut prin popor.

Puțină lume își mai aduce aminte – mai ales cu tot haosul din jur – dar DCEU a debutat pe marile ecrane acum un deceniu, odată cu Man of Steel; iar acum, zece ani mai târziu, își cântă cântecul de lebădă într-un mod în care nu cred c-ar fi anticipat cineva atunci când Zack Snyder își planifica ideile.

Nu mai reiau acum, am scris de mai multe ori despre povestea din spatele eșecului Snyderverse și despre cum a fost el salvat de fani după ce a fost sabotat de Warner Bros. în repetate rânduri. Fast forward până în 2022, DCEU este dat pe mâna lui James Gunn și Peter Safran, care plănuiesc să-l reconstruiască de la zero; sau în fine, de la 0,5, nu prea înțelege nimeni exact cum.

Și asta pentru că Universul DC s-a extins destul de mult și a pus bazele multor eroi care sunt destul de bine ancorați în mințile oamenilor, de la Henry Cavill și Ben Affleck în rolurile lui Superman și respectiv Batman, până la Gal Gadot ca Wonder Woman, Jason Momoa ca Aquaman sau chiar Margot Robbie ca Harley Quinn.

În mod normal n-ar fi neapărat greșit să spui că ignori totul și o iei de la capăt, doar că Gunn are și el niște alte proiecte în care a mai fost implicat în ultimii ani și la care n-ar vrea să renunțe, precum Suicide Squad și seria Peacemaker. Ceea ce face ca prin ochii lui să fie ok să-l îndepărteze din peisaj pe Cavill fix după ce actorul își anunțase oficial revenirea cu un cameo în Black Adam, să anuleze filmul Wonder Woman 3 care era deja în lucru, dar să-și păstreze personajele din Suicide Squad și să ofere un sezon secund lui Peacemaker; asta după ce Warner aruncase la gunoi producția Batwoman, care este filmată integral, dar care a fost descrisă ca fiind „unwatchable„. Și abia de-aici a început revolta fanilor care nu pot înțelege astfel de jumătăți de măsură.

Planurile lui James Gunn pentru Universul DC vor începe din 2025, odată cu filmul Superman: Legacy pe care îl va regiza chiar el și care nu are momentan un protagonist anunțat oficial. Până atunci, însă, avem planificate pentru anul ăsta Shazam! Fury of the Gods, The Flash, Aquaman and the Lost Kingdom și chiar Blue Beetle. Care acum fac parte dintr-un univers anunțat oficial mort, cu zero miză și perspective.

Primul dintre ele care a văzut lumina sălilor de cinema a fost Shazam! Fury of the Gods, cu un protagonist care are cam aceeași relevanță ca Ant-Man în universul Marvel. Nu face parte din elită, nu e chiar cel mai popular erou, dar e haios și te distrează atunci când îl vezi, chiar dacă filmele sale nu contribuie într-un mare fel la conturarea universului de care aparține.

Cel de-al doilea Shazam! e un film amuzant și, la fel ca prima parte, plin de referințe pop culture, glumițe și satiră la adresa apusului filmelor cu supereroi. Subiectul epuizării acestui gen este din ce în ce mai discutat în mediul online și beneficiază inclusiv de un termen: superhero fatigue. În fond, de câte ori poți prezenta publicului aceeași rețetă, mai ales că în ultima vreme, dacă punem la socoteală toate studiourile, ajungem să avem peste 10 astfel de filme pe an. Mai apar uneori diferențe date de faptul că unii provin dintr-o cultură africană, sau sunt musulmani, sau aparțin vreunei minorități sociale; dar cam atât, e zero creativitate în jurul firului narativ în 90% dintre cazuri.

Shazam! Fury of the Gods respectă cu strictețe genul de care aparține și nu se abate de la clișee, cu mențiunea că le abordează de o manieră conștientă și autoironică. De-aia o să te trezești râzând de câteva ori, că na, sunt amuzante referințele la Marvel sau Game of Thrones venite din partea unei producții DC; că în fond și la Deadpool am râs.

Dincolo de interpretarea carismatică a lui Zachary Levi nu prea ai cu ce să rămâi, însă. Poate doar cu Grace Fulton, care oferă viață personajului lui Mary Marvel (singurul personaj care își păstrează forma adolescentină chiar și atunci când devine supererou) și își îndeplinește sarcinile cu brio, demonstrând că într-o lume în care James Gunn caută un Superman tânăr am putea avea și o Wonder Woman tânără.

Helen Mirren și Lucy Liu în rolul fiicelor lui Atlas sunt de o inexpresivitate care te va face să uiți ce antagoniști a avut filmul ăsta până se termină genericul de final (care are două secvențe suplimentare, apropo). Pur și simplu nu se potrivesc rolului și nu au cum să fie amenințătoare oricât ar încerca, sunt fix ca Tom Hanks în Elvis, maxim te pot răni cu blândețea lor.

Ah, unde stă Shazam! foarte bine e la capitolul vizual, nimic de zis acolo, foarte bune efectele vizuale, CGI-ul ăla pe monștri e ce trebuie, se vede unde a fost distribuit bugetul. E și filmat special pentru IMAX, chestie care îți mai amplifică puțin experiența.

Repet, e amuzant, e film de popcorn, poate fi considerat chiar bun dacă n-ai mai văzut un film cu supereroi de la începutul pandemiei, dar cât să mai țină și rețeta asta? Și cât de tare să-ți pese de un film care-și așterne scrisoarea de adio într-un univers mort și îngropat. Urmează să vină Flash să bată ultimul cui în sicriu, să ne bucurăm de Michael Keaton în rolul lui Batman încă o dată încercând să nu ne întrebăm care mai e rostul.