Ultimul meci de fotbal la care am fost în România s-a disputat în octombrie anul trecut; era un România – Finlanda care ar fi trebuit să se joace cu porțile închise, la care-mi cumpărasem bilet virtual în semn de susținere și pe care l-am folosit apoi ca să intru pe stadion. Cam în aceeași perioadă am mai fost la un Lazio – AC Milan în Roma, deloc spectaculos ca joc, dar cu o atmosferă mișto în tribune.

La Steaua – Manchester City m-am dus pentru nivelul ridicat de interes declanșat de numele adversarului; adică nu pentru Steaua, deși e echipa pe care o simpatizez cel mai mult din România (simpatizez e mult spus, având în vedere că nu mai urmăresc Liga 1). Și nici cu City nu pot fi acuzat că țin, că eu sunt „tunar” încă din 2004.

1. Când te bați un an întreg cu Chiajna și Voluntari nu poți decât să te rogi la crucile alea mari desenate de Becali pe autocar. Fotbalul românesc e condamnat, n-are nicio șansă să progreseze atâta timp cât prima ligă pare mai degrabă una județeană. Mă uitam pe clasamentul Diviziei A din ’95, anul în care m-am născut: doar Steaua și Dinamo mai activează în prima ligă azi, 21 de ani mai târziu. Echipe precum Rapid, Petrolul, UTA, Național, Argeș, Farul sau „U” Cluj sunt fie moarte, fie aproape moarte.

2. Nivelul dintre Liga 1 și Premier League nu e de 5-0, e de 10 ori mai mare. Lozincile cu „asta e diferența de valoare” sunt de o prostie crâncenă. Nicio echipă din Liga 1 n-ar face față nici măcar în Championship în Anglia; în Premier League s-ar desființa, cu tot cu alea minim 100 de milioane de lire pe care le primește ultimul club din clasament din drepturi tv. C-ar veni vreun primar sau finanțator fantomă și ar fura toți banii.

3. După umilința incredibilă acordată de dinamoviști, Meme Stoica ar trebui să-și dea demisia în secunda doi. Ba nu, ar fi trebuit să și-o dea din timpul meciului; în minutul 5 să vină la microfonul crainicului și să-și ceară scuze pentru ce s-a întâmplat cu coregrafia aia, apoi să-și prezinte demisia. Nicolae Stanciu a zis după meci că de vină sunt cei care au permis coregrafia aia fără s-o verifice. Nu cred că și-a dat seama de gafa pe care a făcut-o, dar în rest are perfectă dreptate. (A apărut și-n The Guardian.)

4. Steaua are cea mai nocivă conducere dintre toate cluburile care s-au aliniat la startul preliminarilor europene. Deci una e să ai un management prost, să fie acolo niște oameni care nu se pricep și alta e să ai un management ticălos. Mihai Stoica a fost plecat toată vara în Portugalia pe banii clubului ca să caute jucători, își punea pe Facebook poze cu berea rece, iar Steaua joacă cu Muniru închizător…

5. Și că tot am amintit de Muniru, omul a înotat pe teren până a fost schimbat. De departe cel mai slab jucător de pe teren, incredibil cât de haotic putea să alerge, părea că nu înțelege nimic din ce se întâmplă în jurul lui. Rămâne cum am zis și anul trecut cam în aceeași perioadă, Steaua are cei mai slabi închizători din istoria clublui (doar că atunci era Breeveld, acum e Achim).

6. Niță e zeu! Dar Cojocaru o să fie titular în continuare în poartă. Una dintre regulile care ar fi trebuit să aducă un plus de valoare fotbalului românesc se dovedește a fi una dintre cele mai proaste schimbări de regulament gândite vreodată: inepția care spune că fiecare club trebuie să aibă în permanență un jucător sub 21 de ani pe teren. O să spuneți că-i o idee foarte bună, că promovăm tineri și așa mai departe. Și dacă se accidentează ăla? Poate că tu ai 10 jucători sub 21 de ani în lot, dar n-ai dublură pe același post. Iar dacă se accidentează atacantul U21, trebuie să-l schimbi cu un alt atacant, apoi să schimbi un alt jucător cu unul care are sub 21 de ani. Deci, fix cum a zis Reghe: mai bine sacrificăm portarul, jucăm cu Cojocaru că e în grafic și e mai greu să se accidenteze.

7. Un club fără galerie e aproape mort. Revin la treaba cu coregrafia dinamovistă (excelentă treabă, domnilor, excelentă!): cu cine să vorbească Gigi și să verifice că fanii ăia care se dau steliști de mici sunt cine spun că sunt, dacă el e în război cu toate galeriile echipei? Dar dincolo de asta, e vorba de atmosfera din timpul meciului. Am stat la Peluza Sud, undeva la vreo două sectoare de mine era un grup organizat, cu lider, portavoce, oameni care cântau, dădeau tonul, s-au făcut niște valuri la un moment dat. Dar nu ai cum să ai 45 de mii de oameni pe stadion și să n-ai galerie, ci doar un grup de 200 de oameni care bat din palme simultan!

8. Și cel mai frustrant e că Manchester City n-a arătat cine știe ce. Da, ok, au avut aproape 70% posesie, au făcut tiki-taka, au dat 5 goluri, au ratat două penalty-uri și alte vreo cinci ocazii uriașe. Dar asta nu pentru c-ar fi jucat ei excelent, ci pentru că steliștii au fost jaloane. Sunderland a știut cum să se organizeze în Premier League și, deși a luat bătaie, au fost învinși de un gol din penalty și de un autogol. De Bruyne a costat 74 de milioane de euro și a făcut un meci mai slab ca Stanciu.

(sursa foto)