Pentru că titlul ăsta poate fi ușor confuz am să-mi iau câteva rânduri să-l explic.

Disney, cei care au drepturi asupra majorității personajelor Marvel și au făcut Marvel Cinematic Universe (adică toate filmele cu Avengers și Iron Man și Thor și așa mai departe) și au cumpărat recent și Fox, pentru a avea drepturi asupra unor personaje noi, gen X-Men și Fantastic Four, nu au drepturile asupra universului Spider-Man. Au încheiat un acord cu Sony, cei care-l dețin pe Spider-Man, pentru a-l „împrumuta”, însă restul personajelor conexe au rămas în proprietatea Sony.

Printre ele Venom și aproape toți antagoniștii lui Spider-Man. De altfel Venom e primul film din ceea ce se vrea a fi un univers nou, independent de MCU, numit fix așa: Venomverse. Sony a confirmat recent că următorul film al seriei va fi Morbius the Living Vampire, cu Jared Leto protagonist, urmat de Black & Silver, povestea a două personaje de sex feminin: Black Cat și Silver Sable.

Revenind. Am văzut Venom la o zi după ce s-a ridicat embargoul internațional și au apărut opiniile oamenilor de pe continentul Nord American și toată lumea dădea cu el de pământ, spunând că duce epoca filmelor cu supereroi în urmă cu 15 ani. Nu știu dacă m-a influențat sau nu treaba asta, filmul are un vibe din zona trilogiei Spider-Man făcută de Sam Raimi la începutul anilor 2000.

E diferit de tot ce-a făcut Disney în ultimii ani, deci nu-și prea are rostul o comparație. E un fel de origin story pentru Venom, dar dacă-i cunoști deja originile și te aștepți să fie respectate o să ai o surpriză. Chestia asta se întâmplă pentru că originea lui Venom e strâns legată de Peter Parker și de cum simbiotul extraterestru a ajuns pe Pământ și s-a contopit cu Spider-Man. Dar cum Sony nu-l poate folosi pe Spider-Man toată istoria sa e schimbată, nu intru în detalii despre cum.

Venom trebuia să fie inițial un film Rated-R, în limbaj plastic însemând un film întunecat, violent și cu sânge. Doar că n-a mai fost, iar asta e principala sa problemă pentru că pe alocuri efectele vizuale par ieșite dintr-o animație proastă. Tot ca minusuri e și villainul, care n-are niciun scop și tind să cred că, fiind vorba de un film dedicat unui antierou era mai simplu să nu-i forțeze un antagonist deloc.

În rest, spre deosebire de părerile majoritare și de faptul c-ar fi meritat o nuanță mai întunecată, mi-a plăcut cum a fost construită relația dintre Eddie Brock și Venom. Tom Hardy e departe de cel mai strălucit rol al carierei, dar conturează un personaj ciudat, dubios și haios ocazional. Cei (probabil cinci oameni) care au citit comicsurile cu Venom posibil să aprecieze treaba asta că e destul de comic accurate, dialogurile dintre om și simbiot sunt mișto.

Și acum întrebarea de 1.000 de puncte: are filmul ăsta puterea de a declanșa un univers care să concureze cu ceea ce face Marvel de 10 ani? Dacă-l privești independent de orice altceva pare că nu, dar în fond la fel puteai spune și despre Iron Man în 2008. Are două secvențe post-credit prin care setează o continuare ce pare a fi mai bună ca prima parte și, sper eu, Rated-R.

Eu cred că are potențialul să devină ceva bun. Nu la nivelul la care a ajuns Avengers, care oricum și-a atins apogeul și dacă nu se reinventează s-ar putea să nu mai funcționeze la capacitate maximă, dar poate veni cu o direcție nouă pentru nișa asta. Sony are în portofoliu niște personaje chiar interesante cu care se poate juca.