Vestea dispariției lui Chadwick Boseman din urmă cu doi ani a șocat o planetă întreagă și, dincolo de dimensiunea umană a subiectului, a reprezentat cu siguranță un punct de cotitură în continuitatea Universului Cinematografic Marvel. Boseman se alătura astfel unei liste infame de actori care au murit lăsând în urmă roluri importante în francize de succes, dintre care îi amintesc aici pe Paul Walker (Fast and Furious) și Carrie Fisher (Star Wars).

Folosind imagini de arhivă, secvențe generate digital sau chiar dubluri ale actorilor studiourile au dovedit de fiecare dată că poți duce mai departe moștenirea lăsată în spate de un actor și îl poți omagia pe acesta într-un mod care să-i sensibilizeze până și pe cei mai sceptici dintre noi.

Discuțiile despre rolul lui Black Panther în MCU au fost multe poate și pentru că eroul reprezenta un pilon important în dezvoltarea proiectului lui Kevin Feige. Marvel nu este străin de înlocuirea actorilor de-a lungul timpului, iar cel mai celebru caz aici este dat de preluarea personajului Hulk de către Mark Ruffalo de la Edward Norton. Totodată știri recente îl plasează pe Harrison Ford în rolul generalului Thaddeus Ross pentru filmul Captain America: New World Order, după moartea actorului WIlliam Hurt din primăvara acestui an.

Redistribuirea rolului lui T’Challa nu a reprezentat niciodată o opțiune reală, iar lumea benzilor desenate ne oferă numeroase exemple despre costume de eroi ce au făcut tranziția de la un personaj la altul. În paginile unor reviste este, însă, mult mai ușor să faci trecerea asta atunci când eroii tăi mor pentru o perioadă și revin la viață câteva numere mai târziu prin diverse trucuri și scenarii favorabile.

Și, chiar dacă pe marele ecran contextul nu este unul la fel de flexibil, materialele sursă au ajutat în conturarea unui viitor pentru Black Panther chiar și fără titularul de drept al rolului. Chiar dacă T’Challa nu moare în benzile desenate, există totuși un context prin care sora sa, Shuri (interpretată în Wakanda Forever de către Letitia Wright), preia rolul lui Black Panther în momentul în care acesta intră în comă și își lasă poporul descoperit în fața atacului inamic. În acel moment Storm – soția lui T’Challa și membră X-Men – este cea care o încurajează pe fată să ducă mai departe moștenirea fratelui său. Așadar e corect să punctăm că Shuri și costumul lui Black Panther nu sunt deloc așa străini cum am putea crede, iar povestea în sine este departe de a fi forțată.

Filmul Wakanda Forever nu este însă doar un tribut pentru Chadwick Boseman și exploatează mai multe fire narative independente de moartea actorului – și implicit a personajului său. Sigur, absența lui Black Panther este o piatră de temelie în conflictul ce se naște, însă raportarea la el ca la unic punct de interes ar fi una greșită. Rămasă fără un protector, națiunea Wakandăi este vulnerabilă nu doar în fața marilor puteri globale care vor să exploateze minereuri de Vibraniu (cel mai puternic metal de pe planetă în universul Marvel), ci și a unei amenințări noi, venite din adâncuri.

Marvel îl introduce în universul său cinematografic pe Namor, conducătorul Atlantidei. În ciuda similaritudinilor cu personajul lui Aquaman din universul DC e important de menționat aici că istoria sa începe încă din 1939, cu doi ani înainte de debutul lui Aquaman. Namor este primul erou creat de Marvel, făcându-și apariția încă din numărul #1 al revistei Marvel Comics, publicată la acea vreme de editura Timely Comics încă dinainte ca aceasta să se numească Marvel Comics.

În filmul Wakanda Forever vedem un Namor (Tenoch Huerta) cu un istoric ușor diferit de cel din benzile desenate. Pentru a evita orice confuzie ce-ar fi putut veni din partea publicului Marvel alege să renunțe la regatul Atlantidei în favoarea unei origini bazate pe mitologia aztecă. De aceea în MCU Namor este prezentat drept lider peste regatul Talokan, o extensie a Tlālōcānului, considerat de către azteci drept echivalentul Paradisului.

În MCU Talokan și Wakanda reprezintă poate cele mai dezvoltate tehnologic zone ale planetei, iar un conflict între acestea este așteptat să aibă ramificații majore la nivel mondial. Marvel s-a jucat de-a lungul timpului cu intersectarea dintre real și mitologie, începând cu panteonul mitologiei nordice prezentat în filmele dedicate lui Thor. Introducerea unui nou regat în fața umanității reprezintă un nou pas în această direcție, asta după ce în urmă cu doar un an oamenii aveau să facă cunoștință cu Eternals și Celeștii, adevărații creatori ai vieții de pe Pământ.

Conflictul dintre cele două națiuni amintește adesea de Civil War și de confruntarea dintre Iron Man și Captain America, într-o luptă în care îți e greu să-ți alegi un favorit și să stabilești cine sunt băieții buni și care sunt cei răi; atât Namor, cât și Shuri (ambii în calitate de lideri peste regatele lor) au motivații corecte și foarte bine argumentate și au ca scop principal protejarea propriului popor, nu neapărat anihilarea celui inamic.

Ryan Coogler declara că regizarea sequelului Black Panther fără Chadwick Boseman este cel mai greu lucru pe care l-a făcut vreodată în cariera sa. Cred, însă, că Wakanda Forever se ridică deasupra predecesorului său nu doar pentru că ne învăluie într-o perdea emoțională, ci și pentru că se dovedește a fi un film mult mai complex, cu intrigi ancorate mult mai bine în cotidian și timp pentru personajele sale să se prezinte și să se lase descoperite, în favoarea unui focus pe cultura și tradițiile africane pe care le-a introdus deja primul film.

Avem aici o coloană sonoră distinctă, în care tranzițiile de la acordurile africane din Wakanda la notele melodioase din adâncuri îți vor rămâne întipărite pe timpan pentru o bună perioadă după sfârșitul filmului. Din punct de vedere vizual, atât Wakanda, cât și Talokan sunt reprezentate minunat în special pe marele ecran IMAX, care accentuează și îmbunătățește experiența de vizionare a unui film.

E greu de imaginat cum ar fi arătat producția asta cu Boseman în rolul titularului, cu un duel între Black Pantherul lui și Namor, la fel cum e aproape imposibil de prezis cum ar fi fost construit întregul Univers Marvel cu T’Challa alături. Prezentul e cumva singura certitudine care ne-a rămas, iar Wakanda Forever mai pune o cărămidă peste această uriașă fortăreață pe care Marvel o tot clădește de mai bine de un deceniu, trăgând astfel cortina peste Faza a Patra și lăsându-ne să așteptăm noile direcții pe care MCU le va adopta odată cu Ant-Man and the Wasp: Quantumania, introducerea Fantastic Four și, sperăm cât de curând a X-Men.