Pare că-s oleacă super-erou așa, nu? Asta că tot v-am obișnuit în ultima vreme cu articole despre eroi. În imaginația mea, dar și în contextul ăsta al escape room-urilor, chiar sunt, să știți! Sau, mă rog, depinde cum priviți toată povestea, căci la câte evadări am, pare mai degrabă că-s vreun nelegiuit cu experiență. Duminică, în cea mai ploioasă zi a anului, am avut un mini-maraton de evadări, despre care vă voi povesti eu treptat. Azi vă spun doar despre Truescape și camera lor, și despre cum am fost eu pentru o oră un fel de savant d-ăsta șmecher care ținea în mâini destinul omenirii.

Prima oară am citit despre Truescape la Șerban pe blog. Am avut un gând d-ăla scurt de „ok, tre’ să merg acolo„. Apoi, când am văzut că mă abordează stimabilul mai sus menționat și mă trimite la escape-ul cu pricina am simțit așa o ușoară aliniere a planetelor. Iar alături de mine, Șerban i-a mai abordat și pe Alin, pe Adriana și pe Raluca. Ne-am luat numele de record, Blogbusters, și am evadat în aproape 48 de minute, ocupând poziția a treia pe wall of fame-ul local.

Înainte să intru în cameră, am cunoscut la Truescape niște oameni mișto. Adică vreau să spun că-s oameni dintr-ăia care se implică și vor să te implice și pe tine în joc, nu acel gen de persoane care par abia trezite din somn și dornice să te întrebe dacă plătești cash sau cu cardul. Trebuie să fiți atenți însă la o chestie: au o plăcere nebănuită să vă lege! Vorbesc serios, de îndată ce am intrat în cameră ne-au legat la picioare și-au plecat; ne-au lăsat acolo.

Noroc că eram pe blat (glumesc, mă, nu săriți) cu amicul Șerban, care era afară și râdea cu pumnul în gură de noi; așa mai speram și noi la ceva ajutor. Dar nici cu blatul întins la maximum n-am reușit să deschid un lacăt la care băgasem codul corect; așa am vrut să fac, pentru suspans, se înțelege, da? Dar măcar eu știu să stau la locul meu atunci când trebuie să o fac, nu să îmi crăcănez mâinile prin cameră, distrugând tot felul de lucruri.

Revenind la povestea din The Office (pe care o găsiți în format extins, în română și în engleză, pe site), aceasta spune că am fost un fel de savanți abuzați de un diabolic domn Malefikov, care voia decât să distrugă lumea. După ce ne-am prins noi că munca noastră e nasoală, am zis că nu e bine să-i mai dăm Malefikovului ce-i al Malefikovului și am încercat așa, un fel de revoltă; că d-aia ne-o legat ăsta.

Dacă e să mă întrebați pe mine, camera are două momente cheie, două situații în care poți scoate lejer o înjurătură d-aia surprinsă de ce tocmai ai văzut. Evident că n-o să vă spun care, nu așteptați, dar vă zic eu că e de bine. Decorul îi super simplu, mi-o amintit de birourile noastre de la Kooperativa (exceptând lanțurile; aici nu ne leagă nimeni, să fie clar!), însă tocmai această simplitate aparentă complică jocul.

Așa cum ziceam, de evadat am evadat, lumea am salvat-o, pe infractor l-am oprit. Rezervările le faceți aici, adresa (plus o hartă) o găsiți aici. Hai, gata, evadare plăcută! Ce, numai eu să mă distrez pe internetul ăsta?