Ci și un marțian. Mă rog, nu d-ăla mic și verde, cu ochi mari și bulbucați, antene și un dialect binar. Arată exact ca un pământean – cel puțin la începutul filmului, căci pe final o să fie doar o umbră vagă a celui de-odinioară. Matt Damon este Mark Watney, membru al unui echipaj NASA ce se aventurează într-o misiune umană pe Marte. O serie de calcule greșite și de evenimente neplăcute duc la sfârșitul prematur al misiunii, însă victimă colaterală va deveni Mark, cel care rămâne captiv pe Planeta Roșie în urma plecării colegilor săi.
Considerat și declarat mort înapoi pe Pământ, Watney știe că singura cale de supraviețuire e încercarea de a contacta NASA și de a-i chema în ajutor. Între timp e nevoit să-și cultive singur hrana, să-și asigure un adăpost și resursele necesare unei vieți pustii undeva departe de stilul de viață de pe Terra. După cum va recunoaște chiar el, natura și condițiile de pe Marte lucrează împotriva sa, iar resemnarea colegilor săi nu poate decât să-i îngreuneze misiunea.
Cu o distribuție atent aleasă, The Martian îl prezintă pe Jeff Daniels în postura directorului NASA, secondat de Chiwetel Ejiofor și Sean Bean. Echipa de astronauți trimiși în spațiu este formată din nume precum Kate Mara, Jessica Chastain, Michael Peña și românul Sebastian Stan, în timp ce regia filmului îi aparține nimănui altuia decât lui Ridley Scott.
Deși efectele vizuale 3D nu sunt decât rareori justificate, coloana sonoră a filmului este, în mare parte alcătuită dintr-un playlist al anilor ’70, uitat de astronauți pe Marte, alături de Mark; ceea ce, ca să fim înțeleși, e un mare plus de care se bucură filmul. Cu o durată de 140 de minute, Marțianul nu plictisește însă, oferind vaste informații din domenii precum botanica, fizica sau aeronautica. Dialogurile de pe Pământ nu sunt nici ele de lepădat, în schimb monologul pe care îl susține în permanență Mark în fața camerei ce-l înregistrează pe Marte este delicios și plin de replici acide: „In your face, Neil Armstrong!„, îi transmite acesta primului om care a pășit pe Lună, de-ndată ce realizează că a colonizat Planeta Roșie.
Chiar dacă experiențele recente în sălile de cinema m-au făcut să încerc o comparație cu filmul premiat la Oscar, Interstellar, am înțeles că producția de față ar duce mai degrabă în direcția lui Gravity, regizat de Alfonso Cuarón (film pe care n-am reușit nici până azi să-l văd, așa că nu mă pronunț). Nu c-aș vrea să minimalizez foarte frumoasa carieră pe care o are Matt Damon în spate, însă posibil ca rolul din The Martian să fie cel mai bun de până acum. E comic și complex, plin de inedit, iar transformările, fizice și psihice pe care le suferă personajul său în toate acele multe zile de izolare pe Marte sunt impresionante.
Marțianul intră în cinematografe în format 3D începând de vineri, 2 octombrie, distribuit de Odeon Film.
2 Comments
Ema Georgescu
1 octombrie 2015 - 1:51 pmpare un film interesant care merita vazut 🙂
Adrian Constantin
1 octombrie 2015 - 7:08 pmAbia astept sa ajung la cinema si sa il vad. Ai facut o descriere frumoasa filmului, mai ales primele cuvinte ale articolului