Treaba asta cu VR-ul (virtual reality, cum ar veni) o să devină the next big thing în curând; dar nu la modul în care deja e o chestie grozavă și lumea încă descoperă posibilități de a-l folosi, ci la modul în care o să devină un fenomen poate la fel de important ca apariția smartphone-ului. Că nimeni nu se gândea pe vremea răposatului (și înviatului) Nokia 3310 că societatea chiar ar avea nevoie de altceva de la un telefon decât opțiunea de apelare.

Mă bucur să văd că în sfârșit se mișcă lucrurile și în materie de gaming și evoluăm de la clasicele roller-coastere care au cam distrus ideea de VR implementând-o în cel mai banal și pueril mod cu putință. Cred că apariția unui VR escape room e un pas destul de important în evoluția de care trebuie să se bucure nișa asta, în special în condițiile în care ideea de escape room a prins destul de bine.

În contextul ăsta am fost să testez jocul celor de la Fifth Dimension, primul VR escape room din România. Alexandru Petre, cel care se ocupă de toată nebunia asta, mi-a spus că ideea de a face ceva în sensul ăsta i-a venit după ce a văzut o reclamă pe net; cam atât de simplu. Tot de la el am aflat că cei responsabili de concept sunt niște ruși care au vândut soful respectiv în mai multe țări din Europa.

În momentul de față Fifth Dimension vine cu trei camere dotate cu câte patru echipamente de VR fiecare: ceea ce înseamnă, desigur, calculatoarele pe care rulează jocul, ochelarii Oculus Rift și niște senzori Leap Motion care îți permit să te conectezi cu mâinile personajului din joc. Mai concret, tu vei sta pe un scaun purtând ochelarii Oculus și niște căști, iar în fața ta va fi senzorul ăla care-ți detectează mâinile; toată acțiunea jocului implică folosirea mâinilor.

Jocul se numește Cosmos și se petrece undeva în spațiu, la un nivel de gravitație zero, iar misiunea ta va fi să ajungi înapoi pe Pământ în cele 60 de minute în care mai ai oxigen. Pentru că nu există gravitație te vei deplasa zburând, iar acest lucru se va face tot cu ajutorul mâinilor, pe care le vei duce în față exact ca Superman: în momentul în care le întinzi în față vei accelera, iar atunci când le tragi înapoi frânezi.

Sunt multe elemente faine în joc pe care te las să le descoperi singuri. Eu la un moment dat m-am simțit inclusiv ca un Lord Sith, ca Iron Man sau ca un Power Ranger; deși am mai zis-o, cine ar vrea să fie un Power Ranger?

Am fost curios și dacă nu cumva jocul e epuizant din punct de vedere fizic, în ideea în care mișcările repetate ale mâinilor s-ar putea să te obosească, însă n-am avut probleme din punctul ăsta de vedere. De altfel orice afirmație despre cum VR-ul îți provoacă dureri de cap, amețeli și migrene e o prostie; evident că nu face bine dacă e folosit în exces (ca orice altceva), însă după doar o oră nu vei păți nimic.

Chiar dacă ești „captiv” într-o realitate virtuală privită din perspectiva unui first person shooter, elementele clasice de escape room precum lucrul în echipă sunt esențiale. S-ar putea să-ți fie mai greu să te obișnuiești cu mediul la început, pentru că modalitatea de comunicare dintre tine și colegii tai se face exclusiv printr-un sistem audio. Deci chiar dacă, fizic vorbind, coechipierii tăi sunt exact lângă tine pe scaun, nu vei auzi și nu vei vedea nimic din ce se întâmplă în afara jocului.

De acum pot spune că am reușit să evadez și dintr-o realitate virtuală, pentru că timpul pe care l-am obținut a fost de 59 de minute și 14 secunde. Senzația aia de la final în care, alături de colegii mei, ne bucuram în spațiul virtual de reușita noastră ca niște copii care au câștigat pentru prima oară un joc pe calculator e fantastică. Pentru mai multe informații am să-ți las aici pagina de Facebook Fifth Dimension, plus că dacă ai curiozități mă poți întreba și-ți voi răspunde eu la ele.