Săptămâna trecută am fost la Mec pentru a încerca noii cartofi cu sos de brânză și barbeque; sunt ce trebuie, m-am bucurat să văd că era suficient sos pe porția aia, plus că-i găsești și la meniul Grand Big Mac, dar și separat, cum i-am luat eu pentru a-mi satisface curiozitatea.

Totuși ideea mea era alta, nu despre sosul ăla voiam să vorbesc ci despre faptul că am primit tacâmuri pentru a-mi mânca porția. Și am stat și m-am uitat lung la ele, de parcă era prima oară când vedeam așa ceva și nu știam cum să le folosesc. Bine, pe deoparte era adevărat, că era prima oară când am folosit o furculiță la McDonald’s. Nu, nu mănânc salate. Dar mi se pare ok, că n-ai cum altfel să te bucuri de porția aia de cartofi înveliți în sos, nu e ca atunci când iei tu un singur pai d-ala și întingi cu el.

Apoi am văzut pe net treaba asta de la americani, care-au inventat un produs numit the frork, un fel de furculiță formată din cartofi prăjiți. Jur că e cea mai banală idee pe care am descoperit-o în ultima vreme, iar cu toate astea mi se pare atât de genială! Tot ce au făcut oamenii ăia a fost să creeze un obiect din plastic asemănător unei furculițe, dar cu loc pentru cartofi în capăt. Adică bagi cartofii acolo și întingi cu ei prin sosul care inevitabil o să curgă din *orice sandviș ți-ai comandat*.

Să te uiți la clipul ăsta de prezentare și vei înțelege mai bine utilitatea furculiței din cartofi și de ce mi se pare mie chiar așa o chestie mișto. Îți las și linkul ăsta pentru mai multe informații pe subiect, deși cred că cel mai ușor e să-ți faci tu acasă un frork asemănător pe care să-l folosești oricând ai nevoie.