Principalul punct de interes la Nightflyers rămâne, atât înainte să vezi serialul, cât și după ce l-ai parcurs numele lui George R.R. Martin. Probabil c-ai mai auzit de el, R.R. Martin e omul din spatele Game of Thrones; mă rog, omul din spatele cărților pe care este bazată acțiunea din Game of Thrones.

R.R. Martin a publicat în ’85 o colecție de nuvele sub numele Nightflyers; sau Zburătorii Nopții. Găseai acolo mai multe povestioare, prima dintre ele era și cea care dădea titlul întregului volum și care a fost adaptată ulterior într-un film lansat în ’87 și într-un serial lansat în 2018; sau 2019, dacă ne raportăm la momentul în care a intrat în portofoliul Netflix.

Povestea e clasică, iar eu personal am comparat-o adesea cu evenimentele din primul film Alien. Suntem în 2093, Pământul așa cum îl știm noi e pe cale să dispară, rasa umană se pregătește de colonizare pentru a putea supraviețui și încearcă să ia contact cu forme extraterestre de viață. Sigur ai mai văzut asta în trecut. La bordul navei de colonizare Nightflyer (sau Zburătorul Nopții, în română) se află un echipaj adițional care are misiunea de a contacta rasa extraterestră numită Volcryn. Pentru că toate încercările de a comunica au fost ineficiente oamenii au apelat la ceea ce se numește un L-1, adică un om cu abilități telepatice. E important să reții denumirile astea două, Volcryn și L-1, că te vei lovi de ele în serial destul de repede.

Martin a spus inițial despre cele zece episoade ale serialului că reprezintă genul „Psycho in space„, pe care nu l-am tradus că nu are nicio logică în română. Revenind puțin la nuvelă, ea face parte dintr-un univers mai larg, numit „Thousand Worlds”. Rămâne de văzut dacă și cum va fi construită lumea asta de cei de la Netflix, însă în mod clar planurile originale ale lui Martin nu se opreau la final de Nightflyers.

Eu cred că producătorii greșesc încă din primele 5 minute ale pilotului, atunci când îți este prezentată concluzia poveștii; sau cel puțin o parte a ei. Dar oricum îți este prezentat un final pe care nu prea ți-ai dori să-l vezi la început, că nu te uiți la Patimile lui Iisus ca să știi că moare la final. Genul horror cu care ne „amenință” eticheta sa e discret, partea de SF e deja clasică, iar în ceea ce privește imaginile Lost in Space, un alt original Netflix dedicat fenomenului de space travel, câștigă detașat.

Deci e Nightflyers un serial prost? Nu e. E Nightflyers un serial bun? Nu e. E ceva ce-ai vrea să bifezi dacă ești pasionat de subiectul ăsta și atât. Ce mi-a atras cel mai mult atenția urmărind serialul ăsta a fost noul intro oferit de Netflix. Îl știi p-ăla vechi, în care apare logoul lor pe fundal alb, da? Eh, l-au schimbat. Click aici să vezi cum arată cel nou.