Acum ceva timp scriam despre seria Transformers că ne arată de ce unele filme nu ar trebui făcute deloc. Primul film, ăla cu Shia LaBeouf, a fost interesant; pueril, dar interesant. Al doilea a fost acceptabil, în sensul în care a fost la fel ca primul și, na, dacă ți-a plăcut primul atunci aia e, ești în target. Dar apoi s-a ales praful de seria Transformers și de un produs foarte comercial cândva, de care acum nu-i mai pasă nimănui. Serios, eu am copilărit cu seria animată, dar și cu jucăriile Transformers, n-o să auzi niciun puști în 2019 că zice că și-l dorește pe Megatron de Crăciun.

Dar să revenim la Bumblebee și la câteva aspecte super importante pe care trebuie să le știi dacă vei lua în calcul filmul ăsta pentru ieșirile cu gașca la cinema. În primul rând Bumblebee nu mai e regizat de Michael Bay, ceea ce înseamnă că miracolele de sărbători există. Am ajuns la un nivel de saturare greu de exprimat în cuvinte față de filmele făcute de Bay. Bumblebee e regizat de Travis Knight, omul din spatele unor proiecte animate precum ParaNorman sau Boxtrolls.

Diferența se vede cu ochiul liber, filmul ăsta n-are nicio legătură cu seria ce-l precede, nici ca storyline, nici în ceea ce privește conturarea personajelor. Întâi de toate că dispar clișeele alea despre roboți care vor să cucerească Pământul vs. roboți care vor să apere Pământul și ceva tehnologie extraterestră care pică la mijloc și pe care un tânăr american o găsește întâmplător și devine erou și pleacă la final cu fata.

Apoi, cel mai important aspect, poți distinge roboții ăia, for Christ sake! Dacă te-ai uitat la primele filme Transformers probabil că și tu ai simțit nevoia să-ți scoți ochii din orbite și să-i așezi într-un borcan cu murături atunci când îi vedeai pe Optimus și pe restul autoboților. Nu știu câtă lume are habar de asta, dar roboții Transformers sunt foarte simpliști și ușor de recunoscut, gen Optimus e un camion, arată ca un camion pe două picioare. În primele filme semănau cu o adunătură de șuruburi, nu aveau deloc aspectul ăla cu care s-au remarcat în seria animată. Acum arată super mișto.

Alt aspect pozitiv la Bumblebee e John Cena. Omul ăla e îngrozitor de amuzant. Reușește prin lipsa unei mimici și, să recunoaștem, a talentului actoricesc să satirizeze stereotipul generalului care se opune unui erou neînțeles în toate filmele cu supereroi. Știi cum mereu e un polițist care se chinuie să-l prindă pe erou tocmai pentru că eroul acționează dincolo de limita legii? Cena e exact caricatura acelui om.

Nu în ultimul rând o să te bucuri de coloana sonoră a anilor ’80 și o să redescoperi piese precum Everybody Wants to Rule the World, Unchained Melody sau Take on Me. Există, desigur, și o veste proastă, și anume aceea că după succesul de care se va bucura cel mai probabil Bumblebee producătorii lui vor decide să facă și un origin story dedicat lui Optimus, dovadă clară că nu ne putem bucura cu adevărat de nimic în viața asta.