Introducerea pe care am făcut-o anul trecut cu privire la Premiile Oscar e mult prea bună pentru a nu o relua și anul ăsta: evenimentul ăsta foarte important dacă ești implicat direct în fenomen, adică ești printre cei care participă la gala de la Dolby Theatre. Altfel reprezintă o chestie pe care e bine să o bifezi anual, indiferent că faci parte din bula aia care vorbește despre rochiile purtate de vedete sau din bula în care își dau toți cu părerea despre filmele câștigătoare.

Mie-mi place ca în fiecare an să mă bucur într-un fel sau altul de noaptea asta, la fel cum unii oameni urmăresc Superbowl, Premiile Grammy sau sărbătoresc Revelionul; și nu ne judecăm pentru asta.

La fel ca anul trecut (observi câte asemănări există?) am să-ți prezint mai jos lista principalilor câștigători, astfel încât să nu stai să-i cauți pe Google. Îți las și un link cu lista completă, că poate ești curios de o categorie anume și eu n-am semnalizat-o corespunzător.

Cel mai bun film: Green Book
Cel mai bun regizor: Alfonso Cuarón (Roma)
Cel mai bun actor într-un rol principal: Rami Malek (Bohemian Rhapsody)
Cea mai bună actriță într-un rol principal: Olivia Colman (The Favourite)
Cel mai bun actor într-un rol secundar: Mahershala Ali (Green Book)
Cea mai bună actriță într-un rol secundar: Regina King (If Beale Street Could Talk)
Cel mai bun scenariu original: Green Book
Cel mai bun scenariu adaptat: BlacKkKlansman
Cel mai bun film de animație: Spider-Man: Into the Spider-Verse
Cel mai bun film documentar: Free Solo
Cea mai bună melodie originală: Shallow (A Star is Born)

Totodată te trimit și pe contul meu de Instagram, acolo unde o să vezi o listă de stories (numită simplu Oscars 2019) cu principalele momente ale serii. Pe care de altfel le reiau mai jos, pe larg.

Întâi de toate e important să știi că asta a fost prima ediție în care Premiile Oscar nu au beneficiat de o gazdă; ceea ce a făcut ca totul să decurgă super alert, fără prea multe glume sau momente separate de decernarea propriu-zisă a premiilor. De fapt, în afara momentelor muzicale și a clasicului moment In Memoriam chiar nu a fost niciun alt eveniment. Pur și simplu perechi de oameni veneau și anunțau niște câștigători, apoi ăștia spuneau ce au de zis și se trecea repede la următoarea categorie. Oscarurile de anul ăsta au fost derulate pe repede-înainte.

Au existat câteva înțepături politice și referințe la minorități, dar spre deosebrie de anii trecuți nici măcar astea n-au fost prea dese. Foarte multă lume a așteptat duetul dintre Bradley Cooper și Lady Gaga, care au cântat live piesa Shallow (piesă câștigătoare, de altfel). Probabil c-o să apară pe net momentul cât de curând, am văzut că lumea pe Twitter era super entuziasmată; scuze, dar Cooper a falsat grav, iar io n-am nicio cunoștință muzicală dincolo de orele din liceu. Ok, momentul mișto, Gaga are super voce, dar el n-a fost ce trebuie.

Singurul câștigător surpriză a fost Olivia Colman pentru premiul acordat celei mai bune actrițe într-un rol principal. Unu la mână că eu am văzut-o pe Emma Stone într-un rol „mai principal” ca ea în The Favourite și doi la mână că favorită la casele de pariuri era Glenn Close. Cred că Olivia văzuse și ea cotele de pe Betano, că nu-și pregătise niciun discurs și a fost super emoționată.

M-am bucurat pentru Green Book, a fost pariul meu de anul ăsta în contextul în care toată lumea dădea Roma drept câștigător sigur; mă rog, lumea care nu dădea Black Panther câștigător sigur. Dar altfel premiile au fost împărțite echitabil: atât Roma, cât și Black Panther și Bohemian Rhapsody au luat suficiente statuete cât să nu se supere că n-au plecat cu titlul de Best Picture. Dar cel mai mult m-am bucurat pentru Spider-Man, e cea mai bună animație pe care am văzut-o în ultimii ani, de departe. Aparent oamenii care au reprezentat filmul pe scenă nu văzuseră cotele de pe Betano, că au fost super surprinși deși erau favoriți de departe.

Per total o ediție ciudățică, parcă scurtă (deși a avut 3 ore jumate fără covorul roșu), fără momente remarcabile și lucruri care să merite discutate ulterior; fără controverse, mai simplu spus. Altfel, Oscarurile au devenit în ultimii ani niște premii și atât, nu prea mai există ideea aia de eveniment. Cred că ultimele glume despre subiectul ăsta s-au epuizat odată ce a câștigat DiCaprio primul său Oscar.