Universul Cinematografic Marvel a intrat deja într-o nouă etapă încă de la începutul acestui an, odată cu lansarea primelor seriale originale Disney+: WandaVision, The Falcon and the Winter Soldier și ulterior Loki. Atunci a început oficial ceea ce se numește Phase 4, faza a patra a proiectului.

Fără a folosi cuvinte mari, este un moment unic în istoria cinematografiei, asta pentru că după ce timp de mai bine de 10 ani Marvel a construit Infinity Saga (culminată cu filmele Avengers: Infinity War și Endgame), acum fac trecerea la un nou nivel. După premierele filmelor Black Widow și Shang-Chi Kevin Feige îi aruncă pe marele ecran pe Eternals, primul film din acest Phase 4 cu adevărat important și cu impact major pe termen lung.

Marvel își construiește atent multiverse-ul, cu bucăți ale puzzle-ului prezentate mai mult sau mai puțin de Wanda și Loki, urmând probabil să fie definitivat în luna decembrie cu Spider-Man: No Way Home, dar și anii viitori cu filme precum Doctor Strange in the Multiverse of Madness sau Ant-Man and the Wasp: Quantumania. Marvel nu s-a ferit niciodată să abordeze în filmele sale personaje de tip extraterestru (vezi Guardians of the Galaxy), zeități (vezi Thor) sau chiar magicieni (vezi Doctor Strange); cumva și-au asumat că lumea eroilor lor nu este doar bazată pe știință și explicații raționale și are ramificații greu de anticipat, cu posibilități infinite.

Noua etapă a MCU duce treaba asta la un alt nivel, iar Eternals e aici pentru a ne oferi un teaser pentru ce urmează să vedem în următorii ani. Este un film cu ramificații mult mai mari în universul Marvel decât ne putem da seama doar la o primă vizionare neglijentă. Dar întâi de toate puțin context.

Conform teoriei creației din paginile benzilor desenate Marvel universul a luat naștere la dorința unor entități superioare numite Celestials (Celești în română); e alternativa lor la Big Bang sau Adam și Eva. O teorie neconfirmată oficial în MCU spune că majoritatea raselor extraterestre din univers au cumva formă umanoidă (vezi Drax și Gamora, de exemplu) nu pentru că n-ar avea artiștii care i-au conturat imaginație, ci pentru că noi toți, oameni și extratereștri, avem la bază forma celestă, cea cu două mâini, două picioare, trunchi și cap. Asta așa ca easter egg.

Celeștii au creat ulterior două rase care să se antagonizeze reciproc: eternii și devianții. Există destul de multe schimbări între film și comics, o să punctez câteva care sunt relevante. Trebuie să știi că benzile desenate Eternals sunt de fapt unele dintre cele mai complexe realizate de Marvel (ei fiind de altfel recunoscuți pentru abordările light din serii gen Spider-Man) și au un nivel filosofic ridicat în comparație cu alte lecturi. Eternals nu sunt neapărat despre acțiune, explozii, catastrofe și băieți cu mușchi, ci mai mult despre moralitate, imortalitate sau alte subiecte care nu necesită pumni și cuțite. Asta și pentru că toți Eternii au o putere foarte mare, fiind practic overpowered, ca să preiau un cuvânt din limbajul gamerilor, ceea ce face momentele de combat cu ei să fie ușor inutile.

MCU schimbă direcția asta în două feluri. O dată renunță la a le oferi Eternilor puteri absolute, ci mai degrabă fiecare primește propria abilitate: Ikaris poate zbura și are viziune termică, Ajak are proprietăți de regenerare, Druig este telepat și Phastos poate genera echipament tehnologic, de exemplu. Într-un univers complet nou publicului larg, asta ajută mai mult la identificarea fiecărui personaj și la conturarea personalității sale. A doua chestie făcută aici de Marvel este favoritizarea unui film bazat mai mult pe acțiune și pe conflictul fizic dintre Eternals și Deviants, decât pe diverse teme filosofice regăsite în comicsuri. Cu aceste două ajustări Marvel se asigură că filmul poate fi ușor de înțeles de oricine și este suficient de simplu de parcurs pe durata a celor peste două ore și jumătate fără a fi nevoit să te implici prea mult. Nu e neapărat greșit și cred că e strategia bună, bazându-ne pe tot ce-au făcut ei în ultimii 13 ani; cu toate astea ca fan hardcore mi-ar fi plăcut să văd mai multă profunzime.

Ceea ce regizorul Chloé Zhao face foarte bine este să le ofere șanse egale de a străluci tuturor celor zece Eterni protagoniști, chiar dacă atenția cade de cele mai multe ori pe personajele lui Richard Madden și Gemma Chan. Într-adevăr screentime-ul este diferit de la erou la erou, însă fiecare are momentele sale de glorie, suficient cât să ne fie portretizate corect personajele, astfel încât să ne facem o idee despre fiecare. Din păcate Zhao a căzut în extrema cealaltă, umanizând de multe ori excesiv niște personaje care altfel au mai degrabă caracter divin decât emoții umane. Sigur, ele există, însă poveștile de iubire și perechile gândite în film sunt parcă prea multe și prea forțate.

Pentru mine atracția principală rămâne Druig, personaj interpretat de Barry Keoghan, pentru indiferența și felul său tăios cu care își abordează condiția de Etern, cumulat cu faptul că e conștient de puterea și superioritatea pe care o are față de cei din jur. Altfel, doza necesară și deja caracteristică de umor din filmele Marvel ne este oferită aici de Kumail Nanjiani (Kingo) și de valetul său indian. În timp ce Angelinei Jolie îi revine rolul de a arăta superb pe marele ecran atât în momentele de combat, dar mai ales în cele de dialog.

Eternals este primul film Marvel care include un personaj declarat public gay, dar și primul film Marvel cu un personaj surdo-mut; totodată este și primul film din MCU care conține o scenă de sex (neexplicită). 10/10 pe social inclusion, practic, pentru că are absolut toate minoritățile posibile. Ăsta e și motivul pentru care filmul a fost bombardat în recenzii și beneficiază (la ora la care scriu articolul ăsta) de cel mai mic rating pe Rotten Tomatoes dintre toate filmele MCU: 54%. Numărul e însă fals și afectat semnificativ de nevoia deplasată a diverșilor critici de film să condamne abordarea ultra-corect politică. Putea Eternals să fie făcut și fără un personaj gay? Sau fără un erou indian? Desigur că putea. Influențează asta aspectul general al filmului? Evident că nu, hai să terminăm cu prostiile.

Este încântător din punct de vedere vizual, eu sunt fascinat de bugetele la care s-a ajuns pentru a face un film. Efectiv are niște momente și niște imagini pe care nu le poți descrie folosind cuvinte simple, te duce la o dimensiune cosmică ce-ți taie răsuflarea de multe ori. Ajută și faptul că eu l-am văzut la IMAX, pentru a mă putea bucura de experiența de vizionare completă, așa cum a fost filmul gândit.

Cu două secvențe post-credit, filmul va influența semnificativ viitorul MCU, însă nu doar pe marele ecran; am ajuns în punctul în care asta nu mai e suficient, iar serialele produse de Disney+ vor reprezenta niște puncte de conexiune majore. Momentan ne putem bucura de filme așa cum vin și anul ăsta, dar cel mai probabil de la sequelul Doctor Strange de anul viitor (care se leagă direct cu seria WandaVision) asta nu va mai putea fi posibil. Fără a-ți da spoilere, sunt șanse mari ca și Eternals să se ramifice ulterior în seria Secret Invasion, anunțată deja de Marvel, cu personajul lui Samuel L. Jackson (Nick Fury) protagonist.

Până atunci Eternals e disponibil în cinematografe din 5 noiembrie și poate fi văzut fără alte complicații.